CtEDO 18.01.2000 Auto

BURGORGUE contre la FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
18.01.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement recevable;Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
BURGORGUE contre la FRANCE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 3 [Notă1] PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 43624/98 prezentate de Michel BURGORGUE [Notă2] împotriva Franței [Note3] Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are sediul în ianuarie 2000 într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza, președintele J.-P. Costa, L. Loucaides, F. Tulkens, W. Fuhrmann, K. Jungwiert, K. Traja, judecători și S. Dolle; graffière de secțiune Având în vedere art. 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1999 și observațiile în răspuns prezentate de reclamant la 5 noiembrie 1999 După ce a intenționat să facă următoarea decizie, reclamantul este un cetățean francez, născut în 1941. El este retras din poliția națională și locuiește în Villey St.-Etienne (Morthe-et-Moselle). Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. Prin decretul din 15 februarie 1984, primarul comunei Villey St.-Etienne a acordat reclamantului un permis de construcție, pentru a extinde o clădire pentru garaj și depozitare deținută de el. Lucrările de construcție efectuate de o întreprindere de construcții au început la 7 septembrie 1984. Reclamantul nu menționează data la care s-au încheiat lucrările. La 8 ianuarie 1985, G.L. și G.D., doi locuitori ai comunei, au sesizat tribunalul administrativ al Nancy d La 13 martie 1990, reclamantul sesizează Consiliul de Stat cu privire la o acțiune în anulare a deciziei Tribunalului Administrativ din Nancy. La 27 februarie 1998, Consiliul de Stat a respins acțiunea introdusă de reclamant pe motiv că, prin importanța sa, derogarea acordată în speță planului de ocupare a terenurilor le exceda pe cele care, în temeiul Codului de urbanism, puteau fi autorizate cu titlu de adaptări minore. Consiliul de Stat a considerat că primarul comunei nu putea acorda în mod legal reclamantului permisul de construire în litigiu. GRIFS Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge că nu a făcut obiectul unui proces echitabil. Invocând aceeași dispoziție, reclamantul se plânge, în plus, de durata procedurii. (1) din Protocolul nr. 1. PROCEDURA Cererea a fost introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 23 martie 1998 și înregistrată la 28 septembrie 1998. În temeiul art. 5 alin. noiembrie 1998, cauza este examinată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului începând cu această dată. La 16 martie 1999, Curtea a decis să aducă cererea la cunoștința guvernului pârât, invitând-o să-și prezinte în scris observațiile privind admisibilitatea și temeinicia. Guvernul și-a prezentat observațiile la 25 iunie 1999, iar reclamantul a răspuns la aceasta la 5 noiembrie 1999. ÎN JUSTIȚIE Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge că nu a făcut obiectul unui proces echitabil. În special, regretă faptul că trebuie să suporte singur toate consecințele erorilor comise de primar și de instanța administrativă. Părțile relevante ale articolului 6 alineatul (1) dispun de orice persoană care are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Guvernul afirmă în principal că art. 6 din convenție nu se aplică în speță. Comitetul consideră că contestația de care se pune întrebarea se referă la legalitatea dreptului de a construi solicitat de solicitant, nu direct asupra dreptului său de proprietate, cum ar fi cazul unei cauze de expropriere. Normele de urbanism care reglementează dreptul de a construi sunt unilaterale de către autoritățile publice, pentru a asigura satisfacția interesului general. Prin urmare, acestea sunt puternic marcate de amprenta dreptului public și nu pot fi considerate ca fiind legate de drepturi și obligații cu caracter civil - chiar dacă acestea afectează utilizarea care poate fi făcută din bunuri imobile. Guvernul concluzionează că dreptul de a construi este un drept reglementat de dreptul public și supus respectării interesului general, astfel încât art. 6 din Convenție nu găsește de ce să se aplice. Reclamantul se opune tezelor făcute de guvern. El afirmă că contestația se referă la dreptul său de proprietate și nu la legalitatea dreptului de a construi. El precizează că este în deplină cunoștință de procedurile care trebuie urmate și în conformitate cu normele de urbanism existente pe care el a dorit să se bucure pe deplin de proprietatea sa, aducând îmbunătățirile necesare și adaugă că acest caz implică o miză personală și patrimonială considerabilă. Curtea reamintește că art. 6 alin. (1) din Convenția sa se aplică independent de calitatea părților, precum și de natura legii care reglementează contestarea și a autorității competente să soluționeze litigiul; este suficient ca rezultatul procedurii să fie decisiv pentru drepturile și obligațiile cu caracter privat (a se vedea, printre altele, Hotărârea Tre Traktörer Hotărârea din 7 iulie 1989, seria A nr. 159, p. 18, § 41. Curtea consideră că decizia de a anula permisul de construcție acordat unui individ Această contestație nu poate fi modificată, așa cum susține guvernul, de faptul că dreptul de a construi este un drept reglementat de dreptul public și că interdicțiile de a construi sunt un element necesar al planificării urbane (a se vedea Hotărârea Allan Jacobsson c. Suedia din 25 octombrie 1989, seria A nr. 163, pp. 20-21, § 72-73). Prin urmare, Curtea consideră că art. 6 alineatul (1) din Convenția privind drepturile omului se aplică în speță. În ceea ce privește fondul, Curtea arată că reclamantul a beneficiat de o procedură contradictorie, în cursul căreia a putut prezenta argumentele pe care le considera relevante pentru apărarea cauzei sale. În plus, Curtea nu percepe niciun indiciu care să permită să se considere că procedura în cauză nu a fost echitabilă. În consecință, această parte a cererii este în mod evident greșit întemeiată și trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 § 3 și 4 din Convenție. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge, în plus, de durata procedurii. Curtea consideră că, în lumina criteriilor prevăzute de jurisprudența organelor Convenției în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente), și ținând seama de ansamblul elementelor aflate în posesia sa, acest aspect trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. În cele din urmă, reclamantul se plânge de încălcarea dreptului său de a-și respecta bunurile și subliniază că anularea permisului de construcție la mai mult de 14 ani de la construirea extinderii garajului său, privează această extindere de orice temei juridic. El observă că, în orice moment, organismele civile vor putea ordona distrugerea clădirii în cauză. (1) din Protocolul nr. 1, astfel de formulare Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Guvernul afirmă că reclamantul nu a beneficiat niciodată de un drept recunoscut legal, a cărui necunoaștere ar putea fi invocată, deoarece decizia prin care a fost autorizat în mod nejustificat să construiască era ilegală ab initio . Prin urmare, reclamantul nu se poate plânge de încălcarea unui drept pe care nu l-a recunoscut niciodată titular de către instanțele naționale. În opinia Curții, anularea permisului de construcție în cauză constituie un caz de reglementare a utilizării bunurilor în sensul celui de-al doilea alineat din art. 1 din Protocolul nr. 1. Or, presupunând chiar că există o interferență, Curtea consideră că aceaceasta este legală, conformă cu interesul general și proporționată cu scopul urmărit. Pe de altă parte, Curtea nu vede niciun element care să indice faptul că ar trebui să se pună o altă întrebare în litigiu în ceea ce privește art. 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, această parte a cererii este vădit nefondată și trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 alineatul (3) și art. 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară în mod expres că aceasta nu este justificată. Toate mijloacele de fond rezervate, motivul întemeiat pe durata procedurii. DECLARĂ RECURSUL IRRECEVABIL pentru surplus. S. Dolle N. Bratza Modulul Președinte [Note1] Nu uita să blochezi textul cu Alt+B pentru a evita dispariția informațiilor în zone gri. [Note2] Dolle N. Bratza Modulul Președinte [Note1] Nu uita să blochezi textul cu Alt+B pentru a evita dispariția informațiilor în zone gri. [Note2] Nu pune decât inițialele dacă nu sunt publice. ; prenume și, cu majuscule, numele de familie ; nume corporativ în majuscule ; nici o traducere a numelor colective. [Note3] Prima literă a țării în majuscule. Pune articolul în funcție de utilizarea normală a limbii.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-12-05
0,95
AFFAIRE BURGORGUE c. FRANCE
la Convention, le requérant se plaignait notamment de la durée d’une procédure administrative. Le 16 mars 1999, la Cour a décidé de porter la requête à la connaissance du Gouvernement, en l’invitant à présenter par écrit des observations su
CtEDO 2000-09-26
0,94
L.L. contre la FRANCE
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 41943/98 présentée par L.L. contre la France La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 26 septembre 2000 en une chambre composée de M. W. Fuhrma
CtEDO 2000-09-26
0,94
SANTELLI contre la FRANCE
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 40717/98 présentée par Pierre SANTELLI contre la France La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 26 septembre 2000 en une chambre composée de M
CtEDO 2000-09-12
0,94
BROCHU contre la FRANCE
TROISIÈME SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 41333/98 présentée par Claude BROCHU contre la France La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 12 septembre 2000 en une chambre composé
CtEDO 2000-04-06
0,93
LOYEN contre la FRANCE
TROISIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 46021/99 présentée par René LOYEN contre France La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 6 avril 2000 en une chambre composée de Sir
Sursă