CtEDO 08.02.2000 Auto

AFFAIRE MOSCA c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
08.02.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'Art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE MOSCA c. ITALIE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 1: MOSCA c. ITALIA [1] (solicitarea nr. 41890/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 8 februarie 2000 DEF 08/05/2000 În cauza Mosca c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din E. Palm, președinta Conforti, J. Casadevall, Ferrari Bravo C. Bîrsan Zupančič W. Thomassen judecători și domnul O După ce s-a pronunțat în camera Consiliului la 25 ianuarie 2000, hotărârea a fost luată la această dată, adoptată la data inițială a procedurii, la data inițială a cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene, printre care și un resortisant italian, dl Romano Mosca ( reclamanta a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului (inclusiv Comisia, la 8 martie 1997) în temeiul articolului 25 din Convenția privind apărarea drepturilor la libertăților fundamentale (în special Convenția privind dreptul la liberătățile fundamentale) la data de 22 iunie 1998 cu numărul de dosar 4990/98. Reclamantul este reprezentat de M. Carolina Lucia Virgara, avocată la Roma. Guvernul italian ( La 6 februarie 1992, reclamantul, angajat la Fondul de depozit și împrumut, a numit-o pe aceasta din urmă în fața Tribunalului Administrativ Regional din Lazio pentru a obține condamnarea la plata primelor de plată și de producție în perioada în care era disponibil pentru infirmitate în timpul serviciului său (aspettativa) Prin hotărârea din 28 ianuarie 1993, al cărei text a fost depus la grefa din 3 mai 1993, tribunalul administrativ a respins recursul reclamantului pe baza reglementării în acest domeniu. La 1 iulie 1993, reclamantul a luat o decizie în fața Consiliului de Stat. La 18 iunie și 18 octombrie 1996, reclamantul a prezentat două cereri de fixare urgentă a datei landului. Aceasta, prevăzută pentru 27 mai 1997, a fost amânată la o dată nespecificată, deoarece președintele camerei de recurs era abținut din motive de interes, dat fiind că acesta era președintele comisiei de control a Fondului de depozit și de împrumut. Printr-o hotărâre din 4 noiembrie 1997, al cărei text a fost depus la grefa din 17 aprilie 1998, Consiliul de Stat a făcut parțial dreptul la cererea reclamantului. ÎN CURS PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Prin urmare, Curtea amintește că a constatat în patru hotărâri din 28 iulie 1999 (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bouttazzi c. Italia care urmează să apară în registrul oficial al Curții, § 22) la existena în Italia a unei practici contrare Conveniei care rezultă dintr-o acumulare de nerespectări ale obligaiei În măsura în care Curtea constată o astfel de neîndeplinire a obligațiilor această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 13. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu îndeplinește cerința privind termenul rezonabil În conformitate cu art. 41 din Convenție, dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor acesteia și dacă dreptul intern al Înaltei Părțile contractante nu permite ștergerea a ceea ce este necesar pentru a face, Cu imperfecțiune a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Pagube 15. Reclamantul solicită 30 000 000 de lire italiene (ITL) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 16. Curtea, după ce a luat în considerare observațiile prezentate de guvern, consideră că este necesar să se acorde reclamantului 10 000 000 ITL. Comisioane și cheltuieli de judecată 17. Reclamantul solicită, de asemenea, 7 405 200 ITL pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața Curții. 18. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi citată anterior, § 30).În speță, luând în considerare observațiile prezentate de guvern și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 5 000 000 ITL pentru cheltuieli și cheltuieli suportate de Curte. Interese moratorii 19. Conform informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data d adoptarea prezentei hotărâri a fost de 2,5 % l an. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 10 000 000 (zece milioane) lire italiene pentru daune morale și 5 000 000 (cinci milioane) lire italiene pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă de 2,5% l an de la expirarea termenului menționat și până la plată Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcut în franceză, apoi comunicat în scris la 8 februarie 2000, în conformitate cu art. 77 § 2 și 3 din Regulamentul Michael O Palm Moduleer Președinte [1] Această oprire poate fi supusă unor modificări de formă.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă