WETTERGREN AND WESSMAN AGAINST PORTUGAL
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the decision of the Committee of Ministers.
WETTERGREN AND WESSMAN AGAINST PORTUGAL (CtEDO, 2000)
Rezoluția finală DH (2000) 8 Apel nr. 27329/95 WETTERGREN ȘI WESMAN CONTRAPORTUL (Adoptat de Comitetul de Miniștri la 14 februarie 2000 la a 695-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de Miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”); având în vedere Rezoluția provizorie DH (99) 108, adoptată la 18 ianuarie 1999 în cazul Wettergren și Wessman împotriva Portugaliei, în care Comitetul de miniștri a hotărât că în acest caz a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) 1 din Convenția din cauza lungii excesive a anumitor proceduri privind drepturile și obligațiile civile în fața instanțelor administrative, precum și a face public raportul Comisiei Europene a Drepturilor Omului; întrucât Comitetul de miniștri a examinat propunerile făcute de Comisie în transmiterea raportului său în ceea ce privește doar satisfacția care trebuie acordate reclamanților, propuneri completate cu o scrisoare a președintelui Comisiei din 18 noiembrie 1998; întrucât, în cadrul celei de-a 666-a ședințe a Deputaților Miniștrilor, Comitetul de Miniștri, de acord cu propunerile Comisiei, deținute printr-o decizie adoptată la 15 aprilie 1999, în conformitate cu art. 32 alin. 2, din Convenția, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească fiecărui reclamant ca satisfăcătoare, în termen de trei luni, 14 000 de coroane suedeze în ceea ce privește prejudiciile morale, 5 000 de coroane suedeze și 50 000 escudo portugheze în ceea ce privește costurile și cheltuielile, și anume o sumă totală de 38 000 coroane suedeze și 100 000 ecudo portugheze, și că dobânzile ar trebui să fie plătite pentru orice sumă nejustificată, calculată pe baza fiecărei luni de întârziere încheiate integrală la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, având înțeles că dobânzile ar fi venite de la expirarea termenului până la plata integrală a fost pusă la dispoziția reclamanților; întrucât Comitetul de Miniștri a invitat Guvernul statului interesat să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma deciziilor sale din 18 ianuarie 1999 și 15 aprilie 1999, având în vedere obligația Portugaliei în temeiul art. 32 alin. (4) din Convenția de a le respecta; întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că deja au fost luate măsuri pentru a evita noi încălcări ale aceleiași ca cele constatate în acest caz, în special prin adoptarea unei reforme importante a sistemului judiciar portughez pentru a accelera examinarea cazurilor (a se vedea Rezoluția DH (95) 197 în cazul Dias das Almas), și a indicat că raportul Comisiei și deciziile Comitetului miniștri au fost trimise autorităților în cauză direct; întrucât Comitetul de Miniștri s-a convins că Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților suma totală de 38 000 de coroane suedeze și 100 000 de escudo portugheze ca o satisfăcătoare la 29 iulie 1999, în termen de o lună de la termenul stabilit și, prin urmare, nu s-a dovedit niciun dobânzi nejustificate în conformitate cu decizia menționată mai sus a Comitetului de Miniștri, Declară, după luarea în considerare a măsurilor luate de Guvernul Portugaliei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 32 din Convenție în acest caz.