DA SILVA E SOUSA AGAINST PORTUGAL

Rezoluția finală ResDH(2000)127 Aplicarea Drepturilor Omului nr. 31674/96 Da Silva e Sousa împotriva Portugaliei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 2 octombrie 2000 la cea de-a 721-a reuniune a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de Miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor Omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”); având în vedere Rezoluția provizorie DH (99) 107, adoptată la 18 ianuarie 1999 în cazul Da Silva Sousa împotriva Portugaliei, în care Comitetul de miniștri a hotărât că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenția din cauza lungii excesive a anumitor proceduri civile, autorizate să facă public raportul Comisiei Europene a Drepturilor Omului; întrucât Comitetul de miniștri a examinat propunerile făcute de Comisie în transmiterea raportului său în ceea ce privește doar satisfacția care trebuie acordate reclamantului, propuneri completate cu o scrisoare a președintelui Comisiei din 18 noiembrie 1998; întrucât, în cadrul celei de-a 666-a ședințe a Deputaților Miniștrilor, Comitetul de Miniștri, de acord cu propunerile Comisiei, deținute prin decizia adoptată la 15 aprilie 1999, în conformitate cu art. 32 alin. 2, din Convenția, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului ca satisfacție, în termen de trei luni, 750 000 de escudo portugheze în ceea ce privește prejudiciile morale și 200 000 ecudo portugheze în ceea ce privește costurile și cheltuielile, și anume o sumă totală de 950 000 ecudo portugheze, și că dobânzile ar trebui să fie plătite pe orice sumă nejustificată, calculată pe baza fiecărei luni de întârziere completă, la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, fiind înțeles că dobânzile ar putea proveni de la expirarea termenului până la plata integrală a fost pusă la dispoziția reclamantului; întrucât Comitetul de Miniștri a invitat Guvernul statului interesat să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma deciziilor sale din 18 ianuarie 1999 și 15 aprilie 1999, având în vedere obligația Portugaliei în temeiul articolului 32 alineatul (4) din Convenția de a respecta acestea; întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că deja au fost luate măsuri pentru a evita noi încălcări ale aceleiași ca cele constatate în acest caz, în special prin adoptarea unei reforme importante a sistemului judiciar portughez pentru a accelera examinarea cazurilor (a se vedea Rezoluția DH (95) 197 în cazul Dias das Almas împotriva Portugaliei și a indicat că raportul Comisiei, precum și deciziile Comitetului de miniștri au fost trimise autorităților în cauză direct; întrucât Comitetul de Miniștri s-a convins că, la 13 iulie 1999, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma totală de 950 000 de escudo portughezi ca o simplă satisfacție, Declară, după luarea în considerare a măsurilor luate de Guvernul Portugaliei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 32 din Convenție în acest caz.

Final Resolution ResDH(2000)127

Human Rights

Application No. 31674/96

Da Silva e Sousa against Portugal

(Adopted by the Committee of Ministers on 2 October 2000

at the 721st meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of former Article

32 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to Interim Resolution DH (99) 107, adopted on 18 January 1999 in the case of Da

Silva

e

Sousa against Portugal, in which the Committee of Ministers decided that there had been a violation of Article

6, paragraph

1, of the Convention on account of the excessive length of certain civil proceedings, authorised to make public the report of the European Commission of Human Rights;

Whereas the Committee of Ministers examined the proposals made by the Commission when transmitting its report as regards just satisfaction to be awarded to the applicant, proposals supplemented by a letter of the President of the Commission dated 18 November 1998;

Whereas at the 666th meeting of the Ministers’ Deputies, the Committee of Ministers, agreeing with the Commission’s proposals, held by a decision adopted on 15 April 1999, in accordance with former Article 32, paragraph

2, of the Convention, that the Government of the respondent State was to pay the applicant as just satisfaction, within three months, 750 000 Portuguese escudos in respect of non-pecuniary damage and 200 000 Portuguese escudos in respect of costs and expenses, namely a total sum of 950 000 Portuguese escudos, and that interest should be payable on any unpaid sum, calculated on the basis of each full elapsed month of delay at the statutory rate applicable on the date of this decision, it being understood that the interest would accrue from the expiry of the time-limit until full payment was placed at the disposal of the applicant;

Whereas the Committee of Ministers invited the Government of the respondent State to inform it of the measures taken following its decisions of 18 January 1999 and 15 April 1999, having regard to Portugal’s obligation under former Article

32, paragraph

4, of the Convention to abide by them;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the Government of the respondent State recalled that measures had already been taken to avoid new violations of the same kind as the one found in this case, notably through the adoption of an important reform of the Portuguese judicial system in order to speed up the examination of the cases (see Resolution DH

(95)

197 in the Dias das Almas case against Portugal), and indicated that the Commission’s report as well as the Committee of Ministers’ decisions had been sent out to the authorities directly concerned;

Whereas the Committee of Ministers satisfied itself that on 13 July 1999, within the time-limit set, the Government of the respondent State had paid the applicant the total sum of 950 000 Portuguese escudos as just satisfaction,

Declares, after having taken note of the measures taken by the Government of Portugal, that it has exercised its functions under former Article 32 of the Convention in this case.