GALLO contre l'ITALIE

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 4690/98/99 prezentate de Carmelo Gallo împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 29 februarie 2000 într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza, președintele J.-P. Costa, B. Conforti, F. Tulkens, W. Fuhrmann, K. Jungwiert, K. Traja, judecători și de S. Dolle, graffière de secțiune Având în vedere cererea depusă la 5 noiembrie 1997 și înregistrată la 22 martie 1999 După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE Reclamantul este un cetățean italian, născut în 1923 și rezident la Palermo. Acesta este reprezentat în fața Curții de către dl Enzo Di Filpo, avocat la Palermo. La 12 noiembrie 1993, reclamantul și alte șapte persoane au fost atribuite de către dl. E.G. în fața Tribunalului din Palermo pentru a obține anularea unui testament și partajarea bunurilor în conformitate cu un alt testament anterior. Instanța a stabilit că, la data de 14 martie 1995, Tribunalul a stabilit prezentarea concluziilor la 11 octombrie 1994. Această ședință a fost amânată din oficiu la 14 martie 1995, data la care M. E.G. a depus o memorare. L. a fost stabilită la 20 iunie 1995. Această audiere a fost amânată din cauza grevei avocaților. La 12 decembrie 1995, părțile și-au prezentat concluziile cu privire la nulitatea actului de citație. 1997. La 11 octombrie 1996, reclamantul a solicitat președintelui Tribunalului de la Palermo să devanseze data la care au fost depuse pledoariile. Această cerere a fost respinsă la 14 octombrie 1996 din cauza sarcinii rolului. printr-o hotărâre definitivă din 31 octombrie 1997, al cărei text a fost depus la grefă la 25 iunie 1998, tribunalul a stabilit o parte din loturi. Printr-o ordonanță fără audiere din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefa din 25 iunie 1998, tribunalul a numit un expert și a fixat la sonda următoare la 29 septembrie 1998. La 9 februarie 1999, instanța de judecată a fost amânată la 6 mai 1999 deoarece expertul a solicitat un termen suplimentar pentru depunerea raportului său la grefă. În ziua următoare, cauza a fost amânată până la 7 octombrie 1999 din același motiv. Această audiere nu putea avea loc deoarece judecătorul de punere în funcțiune fusese transferat. Conform informațiilor furnizate de reclamant la 31 ianuarie 2000, procedura era încă în curs de desfășurare în așteptarea desemnării unui nou judecător de punere în funcțiune. Argumentul reclamantului se referă la durata procedurii în litigiu. Această procedură a început la 12 noiembrie 1993 și era încă în curs de desfășurare la 31 ianuarie 2000. Potrivit reclamantului, durata procedurii, care, la acea dată, era mai mare de șase ani și două luni, pentru o instanță, nu răspundea cerinței termenului rezonabil. Curtea consideră că, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa în materie de timp rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest spătarul trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară request requestable toate mijloacele de fond rezervate. S. Dolle N. Bratza Președinte

TROISIÈME SECTION

DÉCISION

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 46990/99

présentée par Carmelo Gallo

contre l’Italie

La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 29

février

2000 en une chambre composée de

Sir

Nicolas Bratza,

président

,

M.

J.-P. Costa,

M.

B. Conforti,

M

me

F. Tulkens,

M.

W. Fuhrmann,

M.

K. Jungwiert,

M.

K. Traja,

juges

,

et de

M

me

S. Dollé,

greffière de section

;

Vu la requête introduite le 5 novembre 1997 et enregistrée le 22 mars 1999

;

Après avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant est un ressortissant italien, né en 1923 et résidant à Palerme. Il est représenté devant la Cour par M

e

Enzo Di Filpo, avocat à Palerme.

Le 12 novembre 1993, le requérant et sept autres personnes furent assignés par M.

E.G. devant le tribunal de Palerme afin d’obtenir l’annulation d’un testament et le partage des biens conformément à un autre testament antérieur.

La mise en état de l’affaire commença le 17 mars 1994 par la constitution dans la procédure du requérant et le constat de la part du juge de la mise en état d’irrégularités dans la rédaction de l’acte de citation. Le magistrat fixa la présentation des conclusions au 11

octobre 1994. Cette audience fut reportée d’office au 14 mars 1995, date à laquelle M.

E.G. déposa un mémoire. L’audience de présentation des conclusions fut fixée au 20

juin 1995. Cette audience fut reportée en raison de la grève des avocats. Le 12

décembre 1995, les parties présentèrent leurs conclusions quant à la nullité de l’acte de citation. L’audience de plaidoiries devant la chambre compétente fut fixée au 24

octobre

octobre

1996 en raison de la charge du rôle.

Par un jugement non définitif du 31 octobre 1997, dont le texte fut déposé au greffe le 25

juin

1998, le tribunal fixa une partie des lots. Par une ordonnance hors audience du même jour, dont le texte fut déposé au greffe le 25 juin 1998, le tribunal nomma un expert et fixa l’audience suivante au 29 septembre 1998.

Le 9 février 1999, l’audience fut reportée au 6 mai 1999 car l’expert demanda un délai supplémentaire afin de déposer au greffe son rapport. Le jour venu, l’affaire fut reportée au 7

octobre 1999 pour la même raison. Cette audience ne put avoir lieu car le juge de la mise en état avait été muté. Selon les informations fournies par le requérant le 31 janvier 2000, la procédure était à cette date encore pendante dans l’attente de la désignation d’un nouveau juge de la mise en état.

EN DROIT

Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure a débuté le 12 novembre 1993 et était encore pendante au 31 janvier 2000.

Selon le requérant, la durée de la procédure, qui était, à cette date, de plus de six ans et deux mois, pour une instance, ne répond pas à l’exigence du «

délai raisonnable

» (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse.

La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de «

délai raisonnable

» (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés.

S. Dollé

N. Bratza

Greffière

Président