ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 29.02.2000 Auto

AFFAIRE GALLONI c. ITALIE

RESPONDENT

ITA

HOTĂRÂRE

29.02.2000

Pe scurt

Instanță

CtEDO

Concluzie

Scoasă de pe rol

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE GALLONI c. ITALIE (CtEDO, 2000)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA GALLONI c. ITALIA [1] (solicitarea nr. 39453/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 29 februarie 2000 În cauza Galloni c. Italia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din C. L. Rozakis Președintele Conforti G. Bonello Lorenzen, Tsatsa-Nikolovska, A. B. Baka Levits, judecători și grefier de secțiune Fribergh După deliberarea sa în camera consiliului la 10 februarie 2000, se pronunță hotărârea adoptată la această dată, la originea cauzei se află o cerere (nr. 39453/98) îndreptată împotriva Republicii Italiene și din care un resortant italian, dl Cesare Galloni, a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului ( În decembrie 1997 în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind drepturile omului).

Reclamantul este reprezentat de dl Marcello Troiani, avocat în baroul Romei. Guvernul din Italia este reprezentat de agentul său, dl U. Leanza, asistat de dl V. Esposito, Co-Agent. La 1 iulie 1998, Comisia (Camera întâi) a decis să aducă la cunoștință cererea guvernului pârât, invitându-l să prezinte în scris observații cu privire la admisibilitate și la temeinicia acesteia. Guvernul și-a prezentat observațiile la 9 octombrie și 20 noiembrie 1998 și reclamantul a răspuns la aceasta la 27 noiembrie 1998. Ca urmare a intrării în vigoare a Protocolului nr. 11 la noiembrie 1998, și în conformitate cu art. 5 alin. (2) din protocol, cauza este examinată de Curte în conformitate cu dispozițiile protocolului menționat anterior.

În conformitate cu art. 52 alin. Președintele Curții, dl L. Wildhaber, a atribuit cauza celei de-a doua secțiuni. Camera constituită în cadrul secțiunii menționate includea de drept pe dl B. Conforti, judecător ales în temeiul art. 27 alin. (2) din Convenție și 26 alin. (1) lit. (a) din regulament și pe dl C.L. Rozakis, președintele secțiunii [art. 26 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de procedură]. Ceilalți membri desemnați de acesta din urmă pentru completarea camerei au fost domnii M. Fischbach și P. Lorenzen, M. Tsatsa-Nikolovska, precum și domnii A.B. Baka și E. Levits [art. 26 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de procedură]. În cele din urmă, domnul G. Bonello l-a înlocuit pe domnul Fischbach, împiedicat.

La 11 mai 1999, Curtea a declarat cererea admisibilă. În urma unui schimb de corespondență, la 5 noiembrie 1999, grefierul secțiunii a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul art. 39 din Convenție. La 6 decembrie 1999 și, respectiv, 26 noiembrie 1999, guvernul și reprezentantul reclamantului au prezentat declarații formale de acceptare a unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei. La 26 ianuarie 1989, B.M. a depus o plângere împotriva reclamantului, care era lichidator de faliment, și a altor două persoane pentru nereguli în cadrul unei proceduri în care era creditoare. La 10 mai 1989, din ordinul Parchetului din Roma, carabinierii au percheziționat atât domiciliul, cât și cabinetul reclamantului, care a fost apoi interogat la 31 mai 1989. La 21 mai 1992, Parchetul a solicitat trimiterea în judecată a reclamantului.

La 8 iulie 1993, reclamantul a fost trimis înapoi la judecată pentru luarea unui interes ilegal în procedura de faliment ("interese private del curatore negli atti del falimento"). Prin hotărârea Tribunalului din Roma din 14 iunie 1997, trecut în forță de lucru judecat la 30 În iulie 1997, reclamantul a fost achitat pe motiv că faptele nu erau constituite. ÎN DREPT la 8 decembrie 1999, Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului din Italia Cesare GALLONI, guvernul italian îi oferă acestuia suma de 31 000 000 de lire italiene, dintre care 26 000 000 000 pentru daune și 5 000 000 pentru cheltuielile suportate, imediat după notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția europeană a drepturilor omului.

În plus, Ö Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö 000 000 de lire italiene, dintre care 26 000 000 000 sunt daune și 5 000 000 pentru cheltuielile efectuate în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cazului Cesare GALLONI, care a avut originea la adresa nr. 39453/98 pe care am înaintat-o în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului.

Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Italiei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar că această declarație a fost soluționată definitiv. Această declarație a fost făcută în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. În plus, eu sunt dispus să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alin. (1) din Convenție. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile [art. 39 din Convenție]. Curtea este asigurată că regulamentul menționat anterior se bazează pe respectarea drepturilor omului, așa cum le recunosc Convenția sau protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine al Convenției și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură].

Decide să șteargă cauza din rolul Lund act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. Făcut în franceză, apoi comunicat în scris la 29 februarie 2000, în temeiul articolului 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură al Curții. Erik FRIBERGH Christos ROZAKIS Grefier Președinte [1] . Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă.

DEUXIÈME SECTION

AFFAIRE GALLONI c. ITALIE [1] (Requête n° 39453/98) ARRÊT STRASBOURG 29 février 2000 En l’affaire Galloni c. Italie , La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de : M. C. L. Rozakis , président , M. B. Conforti , M. G. Bonello M. P. Lorenzen, M me M. Tsatsa-Nikolovska, M. A. B. Baka , M. E. Levits, juges , et de M. E. Fribergh , greffier de section , Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 10 février 2000, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE

A l’origine de l’affaire se trouve une requête (n° 39453/98) dirigée contre la République italienne et dont un resortissant italien, M. Cesare Galloni (« le requérant »), avait saisi la Commission européenne des Droits de l’Homme (« la Commission ») le 19 décembre 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales (« la Convention »). Le requérant est représenté par M e Marcello Troiani, avocat au barreau de Rome. Le gouvernement de l’Italie est représenté par son agent, M. U. Leanza, assisté de M. V. Esposito, Co-Agent.

Sous l’angle de l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaignait de la durée d’une procédure pénale. Le 1 er juillet 1998, la Commission (première chambre) a décidé de porter la requête à la connaissance du gouvernement défendeur, en l’invitant à présenter par écrit des observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celle-ci. Le Gouvernement a présenté ses observations les 9 octobre et 20 novembre 1998 et le requérant y a répondu le 27 novembre 1998. A la suite de l’entrée en vigueur du Protocole n° 11 le 1 er novembre 1998, et conformément à l’article 5 § 2 de celui-ci, l’affaire est examinée par la Cour conformément aux dispositions dudit Protocole.

Conformément à l’article 52 § 1 du règlement de la Cour (« le règlement »), le président de la Cour, M. L. Wildhaber, a attribué l’affaire à la deuxième section. La chambre constituée au sein de ladite section comprenait de plein droit M. B. Conforti, juge élu au titre de l’Italie (articles 27 § 2 de la Convention et 26 § 1 a) du règlement) et M. C.L. Rozakis, président de la section (article 26 § 1 a) du règlement). Les autres membres désignés par ce dernier pour compléter la chambre étaient MM. M. Fischbach et P. Lorenzen, M me M. Tsatsa-Nikolovska, ainsi que MM. A.B. Baka et E. Levits (article 26 § 1 b) du règlement). Ultérieurement, M. G. Bonello a remplacé M. Fischbach, empêché.

Le 11 mai 1999, la Cour a déclaré la requête recevable.

Après un échange de correspondance, le 5 novembre 1999, le greffier de section a proposé aux parties la conclusion d’un règlement amiable au sens de l’article 39 de la Convention. Les 6 décembre 1999 et 26 novembre 1999 respectivement, le Gouvernement et le représentant du requérant ont présenté des déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire. EN FAIT

Le 26 janvier 1989, B.M. porta plainte à l’encontre du requérant, qui était syndic de faillite, et de deux autres personnes pour des irrégularités dans le cadre d'une procédure où elle était créditrice. Le 10 mai 1989, sur ordre du parquet de Rome, les carabiniers perquisitionnèrent à la fois le domicile et le cabinet du requérant qui fut ensuite interrogé le 31 mai 1989. Le 21 mai 1992, le parquet demanda le renvoi en jugement du requérant. Le 8 juillet 1993, le requérant fut renvoyé en jugement pour prise d'intérêt illégal dans la procédure de faillite (" Interesse privato del curatore negli atti del fallimento "). Par jugement du tribunal de Rome du 14 juin 1997, passé en force de chose jugée le 30 juillet 1997, le requérant fut acquitté au motif que les faits n'étaient pas constitués. EN DROIT

Le 8 décembre 1999, la Cour a reçu la déclaration suivante de la part du gouvernement de l’Italie : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n° 39453/98, introduite par M. Cesare GALLONI, le Gouvernement italien offre de verser à celui-ci la somme de 31 000 000 lires italiennes, dont 26 000 000 à titre de dommage et 5 000 000 pour les frais encourus, dès la notification de l’arrêt de la Cour rendu conformément à l’article 39 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. En outre, le Gouvernement s’engage à ne pas demander, après le prononcé de l’arrêt, le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre conformément à l’article 43 § 1 de la Convention. »

Le 29 novembre 1999, la Cour a reçu la déclaration suivante signée par le représentant du requérant: « J’ai pris connaissance de la déclaration du Gouvernement italien selon laquelle il est prêt à me verser la somme de 31 000 000 lires italiennes, dont 26 000 000 à titre de dommage et 5 000 000 pour les frais encourus en vue d’un règlement amiable de l’affaire Cesare GALLONI ayant pour origine la requête n° 39453/98 que j’ai introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de l’Italie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée. La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus. En outre, je m’engage à ne pas demander, après le prononcé de l’arrêt, le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre conformément à l’article 43 § 1 de la Convention. »

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties (article 39 de la Convention). Elle est assurée que ledit règlement s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (articles 37 § 1 in fine de la Convention et 62 § 3 du règlement).

10.

Partant, il échet de rayer l’affaire du rôle. par ces motifs, la cour, à l’unanimité, 1. Décide de rayer l’affaire du rôle ; 2. Prend acte de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre. Fait en français, puis communiqué par écrit le 29 février 2000, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement de la Cour. Erik FRIBERGH Christos ROZAKIS Greffier Président [1] . Cet arrêt peut subir des retouches de forme.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze

CtEDO 2000-01-11

0,96

CASE OF MARTINELLI v. ITALY

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE MARTINELLI c. ITALIA (Derogare nr. 33827/96) HOTĂRÂREA STRASBOURG 11 ianuarie 2000 În cazul Martinelli c. Italia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința ca Cameră compusă din: Președintele

CtEDO 2000-02-29

0,96

AFFAIRE AGGIATO c. ITALIE

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA AGGIATO c. ITALIA (solicitarea nr. 36822/97) HOTĂRÂREA STRASBURG 29 Februarie 2000 În l. Cauza Aggiato c. Italia Curtea Europeană a Drepturilor Lâncă (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din C.L. Roz

CtEDO 2001-04-26

0,96

CASE OF F.C. v. ITALY

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE F.C. v. ITALY (Declarare nr. 40457/98) HOTĂRÂREA STASBOURG 26 aprilie 2001 FINAL 26/07/2001 Această hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 2 din Convenție. Poate fi supusă revizuirii editoria

CtEDO 2000-02-15

0,96

AFFAIRE GUAGENTI c. ITALIE

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA GUAGENTI c. ITALIA [1] (solicitarea nr. 39124/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 15 februarie 2000 În l a c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Fischbach preș

CtEDO 2000-02-15

0,96

AFFAIRE VICARI c. ITALIE

SECȚIUNEA 2 CAUZA VICARI c. ITALIA [1] (solicitarea nr. 4059/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 15 februarie 2000 În cauza Vicari c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor L'pe secțiune (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din Fischba

{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}

Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Creează cont gratuit Am deja cont

Sursă