V.N.K. ET AUTRES contre la TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

29.02.2000

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Recevable

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

V.N.K. ET AUTRES contre la TURQUIE (CtEDO, 2000)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I PRIVIND RECEVABILITATEA cererilor n 2988/96, 29889/96, 2989/96, 2989/96, 29892/96, 2998/93/96, 2989/96, 29896/96 împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se întrunește la februarie 2000 într-o cameră compusă din E. Palm, președinta J. Casadevall, L. Ferrari Bravo, C. Bîrsan, B. Zupančič, W. Thomassen, judecători F. Gölcüklü; judecător ad-hoc și grefier de secțiune al dlui O Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitanți, După ce au deliberat, emite următoarea decizie REQUETE N 2988/86/96, 2989/96, 29899/96, 2989/91/96, 29892/96, 2993/96, 2989/96, 29895/96 și 29896/96 ÎN FAVOAREA FAPTULUI reclamanții sunt resortisanți turci, cu reședința la Șanläurfa. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către M. Yusuf Karatas, avocat în Baroul de la Ankara. Circumstanțe speciale de afaceri Faptele cauzei (a se vedea, de asemenea, tabelul), astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1993 la național de ape (Devlet Su Șleri , În cazul în care, în conformitate cu art. 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 18 decembrie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 83, 27.3.1999, p. 1). Reclamanții, în dezacord cu suma plătită de către Direcție, au introdus la Tribunalul de Mare Instanță din Bozova, pentru fiecare teren, o acțiune în creștere a valorii de expropriere. Tribunalul de Mare Instanță din Bozova le-a acordat reclamanților câștig de cauză și a condamnat DS a le plăti indemnizații suplimentare de expropriere, însoțite de dobânzi simple, la o rată de 30 % laan. Aceste hotărâri au fost confirmate de Curtea de Casație. În cazul în care statul membru în cauză nu a prezentat o cerere de plată în termen de trei luni de la data la care a fost depusă cererea de plată în conformitate cu alineatul (1) litera (a) sau (b) din prezentul articol, statul membru în care a fost depusă cererea de plată în conformitate cu alineatul (1) litera (a) din prezentul articol nu a furnizat informațiile menționate la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol. 29888/96, introdusă la 27/11/1995, înregistrată la 22/01/1996 1) V.N.K. 2) M.K. 3) K.K. 4) Me.K. 5) H.K. 6) F.K. 7) A.K. 8) D.K. 9) Dü.K. 10) Az.K 11) E.K. 12) H.K. 13) S.K. 14) Sa.K. 224 139 05/02/1993 20/02/1995 02/10/1996 482 084 000 261 800 000 11/04/1993 23/06/1994 31/05 000 375 000 10/04/1993 20/02/1995 02/10/1996 059 000 385 000 11/04/1993 23/06/1994 31/05/1996 764 636 000 Cerere n 29889/96, introdusă la 27/11/1995, înregistrată la 22/01/1996 N.Y. 112 399 839 25/06/1993 05/12/1994 18/09/1996 227 578 000 Cerere n 29890/96 introdusă la 27/11/1995, înregistrată la 22/01/1996 S.Z. 85 138 443 30/01/1993 05/05/1994 28/12/1995 164 475 000 Cerere n 29899/96 introdusă la 27/11/1995, înregistrată la 22/01/1996 S.Y. 52 196 426 25/06/1993 09/06/1994 28/12/1995 95 540 000 1) S.Y. 2) M.Y. 3) H.Y. 103 812 600 07/10/1993 22/05/1996 12 457 000 1) S.Y. 2) M.Y. 3) H.Y. 4) H.Y. 5) A.Y. 6) G.Y. 88 547 092 25/06/1993 30/03/1995 25/12/1996 186 000 85 615 954 180 352 000 Numele reclamanților restanți Data la care se începe calcularea interesului (zz/ll) Data Curții de Casație Data plății Valoarea plății (TRL) Cerere n 29892/96 introdus la 27/11/1995, înregistrată la 22/01/1996 B.T. 49 662 125 28/09/1993 09/06/1994 28/12/1995 86 448 000 303 860 550 09/04/1993 17/10/1994 07/08/1996 622 901 000 Cerere n 2998/93/96 introdusă la 27/11/1995, înregistrată la 22/01/1996 E.K. 527 776 882 18/01/1994 09/10/1995 27/02/1997 1 034 000 Cerere introdusă la 27/11/1995, înregistrată la 22/01/1996 Y.K. 98 107 918 18/01/1994 10/10/1994 20/11/1996 189 780 000 167 000 25/09/1993 21/11/1994 18/09/1996 327 287 000 74 493 187 25/09/1993 10/10/1994 19/07/1996 142 642 000 90 664 471 18/01/1994 21/11/1994 18/09/1996 120 990 000 Cerere n 29895/96 introdusă la 27/11/1995, înregistrată la 22/01/1996 1) G.T. 2) A.T. 3) Ü.T. 4) H. 5) Ha.T. 6) Al.P. 226 411 000 25/09/1993 09/06/1994 22/05/1996 390 000 Numele reclamanților Suma de la data la care s-a început calcularea dobânzii (TRL) Data la care Curtea de Casație a formulat cererea (TRL) nr. 29896/96, înregistrată la data de 27/11/1995, înregistrată la data de 22/01/1996 1) F.K. 2) M.K. 3) H.K. 4) R.K. 5) Z.K. 6) L.K. 7) P.K. 8) F.K. 9 (T.K. 10) Me.K. 11) Fa.K. 12) E.K. 13) A.K. 14) Ö.K. 15) S.K. 101 390 130 25/09/1993 05/02/1994 18/09/1996 199 902 000 71 274 432 141 135 000 217 817 12/12/1994 424 794 000 142 133 422 278 910 000 50 512 339 18/01/1994 10/10/1994 19/07/1996 93 575 000 92 800 000 08/02/1993 195 411 000 93 625 000 196 401 000 503 970 800 12/11/1993 937 897 000 50 512 339 18/01/1994 19/07/1996 93 575 000 588 000 000 12/11/1993 09/06/1994 28/12/1995 987 640 000 91 116 18/01/1994 10/10/1994 19/07/1996 167 403 000 F.K. 52 118 400 96 836 000 Ö.K. 76 399 279 26/09/1994 83 114 000 Date economice L Reclamanții se plâng că dreptul lor la respectarea bunurilor lor nu a fost respectat din cauza întârzierii administrației în plata complementului de invocări de expropriere și a lipsei de dobândă aplicată datoriilor de la ë â n cu rata foarte ridicată a inflației în Turcia. Ei La 20 mai 1998, Comisia Europeană pentru Drepturile Omului a decis să aducă cererile la cunoștința guvernului pârât, invitând la prezentarea în scris a observațiilor sale privind admisibilitatea și temeinicia acestora. În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11, intrat în vigoare la noiembrie 1998, cererile sunt examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului începând cu această dată. Guvernul și-a prezentat observațiile la 18 noiembrie 1998 și reclamanții au răspuns la acestea la 4 ianuarie 1999. Reclamanții se plâng de faptul că dreptul lor la respectarea bunurilor lor nu a fost respectat din cauza întârzierii administrației în plata suplimentului de laminare și a lipsei de dobândă aplicată datoriilor de la ë t în raport cu rata foarte ridicată a inflației în Turcia. Ei: art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Cu privire la întârzierea cererilor Guvernul invită Curtea să respingă cererile în temeiul articolului 35 din Convenție pentru nerespectarea termenului de șase luni. În opinia sa, acest termen a început să curgă de la hotărârea Curții de Casație care confirmă rata stabilită de hotărârea Tribunalului de Mare Instanță competentă în materie de completare din oficiu. Pe de altă parte, instanțele de la Strasbourg nu au sesizat instanțele decât la doi sau trei ani după decizia internă definitivă. Curtea arată că cauza cu care este sesizată se referă numai la întârzierea luată de autoritățile naționale pentru plata despăgubirii suplimentare și la prejudiciul care ar fi rezultat astfel pentru reclamanți. Faptele care ar constitui, conform reclamanților, o încălcare a dispoziției invocate de aceștia din urmă nu au încetat decât cu plata sumelor datorate de către administrație. Reclamanții își introduseseră acțiunile înainte de plată. Prin urmare, intenționează să respingă excepția de care se ocupă. Despre epuizarea căilor de atac interne Potrivit guvernului, instanțele nu vor fi epuizate, conform dispozițiilor art. 35 din Convenție, căile de atac interne din cauza faptului că nu au invocat dispozițiile Convenției în fața instanțelor turce și că au exercitat corect acțiunea inițiată prin art. 105 din Codul obligațiunilor. Curtea amintește că regula privind epuizarea căilor de atac interne nu prevede decât epuizarea recursurilor atât referitoare la încălcarea incriminată, disponibilă și adecvată. Acestea trebuie să existe într-un grad suficient de certitudine, nu numai în teorie, ci și în practică, altfel nu le lipsesc eficacitatea și accesibilitatea dorite. ; sarcina de a demonstra că aceste cerințe sunt îndeplinite revine statului pârât (a se vedea, printre altele, Hotărârea Navarra c. Franța din 23 noiembrie 1993, seria A n 273-B, p. 27, § 24). În cazul de față, Curtea arată că rata dobânzii în cauză, la momentul faptelor cauzei, era stabilită în mod legal la 30 % laan. În ceea ce privește acțiunea prevăzută la art. 105 din Codul obligațiilor, aceasta se referă la concluzia sa în cauza Aka (hotărârea Akac. Turcia din 23 septembrie 1998, Rec. 1998-VI, fasc. 90, § 36) și constată că guvernul, care a produs nicio hotărâre care ar fi putut infirma această concluzie, a fost întotdeauna în imposibilitatea de a stabili caracterul adecvat și eficient al acestei acțiuni. Excepția preliminară nu poate fi reținută. Cu privire la temeinicia care se referă la jurisprudența Curții, guvernul subliniază că art. 1 din Protocolul nr. 1 nu sunt necesare despăgubiri integrale în toate cazurile de expropriere. Acesta înseamnă că trebuie să existe un echilibru corect între cerințele de interes general al comunității și imperativele de protecție a drepturilor individului. Cu toate acestea, el are o mare marjă de apreciere în căutarea acestui echilibru corect În cazul în care este necesar, termenul de plată prevăzut inițial este prelungit. Curtea consideră că, în lumina criteriilor care decurg din jurisprudența sa (a se vedea în special Hotărârile Akkuș și Akac. Turcia, menționate anterior), și ținând cont de ansamblul elementelor aflate în posesia sa, acest DECIDE DE ALOCARE A RECHETELOR N 2988/96, 29889/96, 2989/96, 2989/96, 29892/96, 299893/96, 2994/96, 29895/96 și 29896/96, DECLARĂ RECEVETELE RECEVABILE toate mijloacele de fond rezervate.