R.W.-L. AGAINST AUSTRIA

Rezoluția DH (2000) 34 Cererea privind drepturile omului nr. 26999/95 R.W.-L. împotriva Austria (Adoptat de Comitetul de Miniștri la 10 aprilie 2000 la a 704-a ședință a Deputaților miniștri) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”), având în vedere raportul elaborat la 3 martie 1999 de către Comisia Europeană a Drepturilor Omului în conformitate cu art. 31 din Convenția privind cererea depusă la 22 martie 1995 de un național austriac, dl R.W.-L., împotriva Austriai; întrucât, la 30 aprilie 1999, Comisia a transmis acest raport Comitetului miniștrilor și întrucât perioada de trei luni prevăzută la art. 32 alin. (1) din Convenție s-a încheiat fără să fi fost introdus în fața Curții Europene a Drepturilor Omului în conformitate cu art. 48 din Convenție; întrucât în cererea sa, după cum a fost declarat admisibil de către Comisie la 14 ianuarie 1998, reclamantul s-a plâns că, în anumite proceduri penale, judecătorul președinte a formulat declarații pe care reclamantul a considerat să le îndoiască despre imparțialitatea judecătorului și a încălcat presunția de nevinovăție; întrucât, în raportul său, Comisia a exprimat, cu 25 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, avizul că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție și, în unanimitate, că nu este necesar să se examineze plângerea reclamantului în temeiul art. 6 alin. (2) din Convenție; întrucât, în timpul examinării cazului, Comitetul de Miniștri a fost informat că, printr-un schimb de scrisori din 5 și 25 iunie 1999, s-a ajuns la o soluție prietenoasă între Guvernul Statului pârât și reclamantul în condițiile cărora: „1. Guvernul austriac se angajează să plătească reclamantului suma totală de 70 000 de chilituri austriece în ceea ce privește orice cerere prezentată în privința prezentului caz, cuprinzând 40 000 de chilituri austriece pentru costurile suportate înaintea Comisiei. 2. Această sumă va fi plătită reclamantului la Viena. 3. Reclamantul consideră că această cerere este reglementată. 4. Reclamantul renunță la dreptul său la orice nouă cerere împotriva Austria în ceea ce privește fondurile cazului.” După ce a invitat Guvernul Guvernului contestat să informeze Comitetul de Miniștri cu privire la măsurile luate pentru executarea întreprinderilor atașate la soluționarea cazului; având în vedere că, la 9 noiembrie 1999, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma convenită; Având în vedere faptul că, în timpul examinării cazului de către Comitetul de miniștri, Guvernul Statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, din cauza circumstanțelor specifice ale cazului, situațiile similare cu cele în cauză ar putea fi evitate în viitor prin informarea autorităților judiciare cu privire la cerințele convenției: exemplarele raportului Comisiei au fost, în consecință, difuzate către Curtea Supremă austriaca, precum și către instanța în cauză direct, Curtea regională de Viena, constată că soluția atinsă se bazează pe respectul drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție, decidă, în conformitate cu art. 6 bis din Regulamentul adoptat de Comitetul de miniștri pentru aplicarea articolului 32 din Convenție, pentru a înceta examinarea acestui caz, Autorizează publicarea raportului adoptat de Comisie în acest caz.

Resolution DH

(2000) 34

Human Rights

Application No. 26999/95

R.W.-L. against Austria

(Adopted by the Committee of Ministers

on 10 April 2000

at the 704th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article

32 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the report drawn up on 3 March 1999 by the European Commission of Human Rights in accordance with Article 31 of the Convention relating to the application lodged on 22

March 1995 by an Austrian national, Mr

R.W.-L., against Austria;

Whereas on 30 April 1999 the Commission transmitted the said report to the Committee of Ministers and whereas the period of three months provided for in Article

32, paragraph

1, of the Convention has elapsed without the case having been brought before the European Court of Human Rights in pursuance of Article

48 of the Convention;

Whereas in his application, as declared admissible by the Commission on 14 January 1998, the applicant complained that, in certain criminal proceedings brought against him, the presiding judge made statements which the applicant considered to cast doubt on the judge’s impartiality and violated the presumption of innocence;

Whereas in its report the Commission expressed, by twenty-five votes to two, the opinion that there had been a violation of Article

6, paragraph

1, of the Convention and, unanimously, that it was not necessary to examine the applicant's complaint under Article 6, paragraph 2, of the Convention;

Whereas during the examination of the case, the Committee of Ministers was informed that, through an exchange of letters of 5 and 25 June 1999, a friendly settlement had been reached between the Government of the respondent State and the applicant under the terms of which:

“1. The Austrian Government undertakes to pay the applicant the total sum of 70 000 Austrian schillings in respect of any claim submitted in relation to the present case. This sum includes 40

000 Austrian schillings for costs incurred before the Commission.

Having invited the Government of the respondent Government to inform the Committee of Ministers of the measures taken for the execution of the undertakings attached to the solution of the case;

Having satisfied itself that on 9 November 1999 the Government of the respondent State paid the applicant the sum agreed upon;

Considering that during the examination of the case by the Committee of Ministers, the Government of the respondent State drew the Committee’s attention to the fact that, on account of the specific circumstances of the case, situations similar to that at issue could be avoided for the future by informing the judicial authorities of the requirements of the Convention: copies of the Commission’s report have accordingly been disseminated to the Austrian Supreme Court, as well as to the court directly concerned, the Vienna Regional Court,

Finds that the solution reached is based on respect for human rights as defined in the Convention,

Decides therefore, under Rule 6

bis

of the Rules adopted by the Committee of Ministers for the application of Article 32 of the Convention, to discontinue its examination of the present case,

Authorises the publication of the report adopted by the Commission in this case.