BREITENEDER AGAINST AUSTRIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the decision of the Committee of Ministers.
BREITENEDER AGAINST AUSTRIA (CtEDO, 2000)
Rezoluția finală DH (2000) 1 APLICARE A DREPTURILOR OMULUI nr. 23957/94 BREITENEDER CONTRA AUSTRIA (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 14 februarie 2000 la a 695-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de Miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”); având în vedere Rezoluția provizorie DH (98) 215, adoptată la 10 iulie 1998 în cazul Breitender împotriva Austriai, în care Comitetul de miniștri a hotărât că în acest caz a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție ca urmare a lungii excesive a anumitor proceduri civile și să facă public raportul Comisiei Europene a Drepturilor Omului; întrucât Comitetul de miniștri a examinat propunerile făcute de Comisie în transmiterea raportului său în ceea ce privește doar satisfacția care trebuie acordate reclamantului, propuneri completate cu o scrisoare a președintelui Comisiei din 17 iunie 1999; întrucât în cea de-a 680-a ședință a Deputaților Miniștri, Comitetul de Miniștri, de acord cu propunerile Comisiei, deținute prin decizia adoptată la 8 octombrie 1999, în conformitate cu art. 32 alin. 2, din Convenția, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului ca o satisfacție echitabilă, în termen de trei luni, 90 000 de șhilling austriac în ceea ce privește prejudiciile morale și 13 500 de șhilling austriac în ceea ce privește costurile și cheltuielile, și anume o sumă totală de 103 500 de chiluri austriece și dobânzile ar trebui să fie plătite pe orice sumă nejustificată, calculată pe baza fiecărei luni de întârziere întregi, la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, fiind înțeles că dobânzile ar putea fi obținute de la expirarea termenului până când plata completă a fost pusă la dispoziția reclamantului; întrucât Comitetul de Miniștri a invitat Guvernul statului interesat să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma deciziilor sale din 10 iulie 1998 și 8 octombrie 1999, având în vedere obligația austriei în temeiul art. 32 alin. (4) din Convenția de a le respecta; întrucât în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că raportul Comisiei, precum și deciziile Comitetului de Miniștri au fost trimise autorităților în cauză direct; întrucât Comitetul de Miniștri s-a convins că, la 18 noiembrie 1999, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma totală de 103 500 de cheline austriece ca o simplă satisfacție, Declară, după ce a luat act de măsurile luate de Guvernul Austria, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 32 din Convenție în acest caz.