CASE OF HORTOLOMEI AGAINST AUSTRIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the decision.
CASE OF HORTOLOMEI AGAINST AUSTRIA (CtEDO, 2004)
Rezoluția finală ResDH(2004)73 Aplicarea Drepturilor Omului nr. 17291/90 Hortolomei împotriva Austria (aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 decembrie 2004 la a 906-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de Miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”), având în vedere Rezoluția provizorie DH(99)28, adoptată la 18 ianuarie 1999 în cazul Hortolomei împotriva Austriai, în care Comitetul de miniștri a hotărât că au existat încălcări ale articolului 6 alineatul (1) 1 din Convenția, având în vedere durata excesivă a procedurii prin care reclamantul a contestat expirarea contractului său pe termen fix și lipsa de independență și imparțialitate a Comisiei de Apel Regional, patru dintre membrii săi au fost desemnați de către organismele specializate care au adoptat orientările privind, printre altele, contracte pe termen fix; și a hotărât, de asemenea, să publice raportul Comisiei Europene a Drepturilor Omului; întrucât Comitetul miniștrilor a examinat propunerile formulate de Comisie în transmiterea raportului său în ceea ce privește doar satisfacția de atribuire reclamantului, propuneri completate cu o scrisoare a președintelui Comisiei din 17 iunie 1999; întrucât, în cadrul celei de-a 680-a ședințe a Deputaților Miniștrilor, Comitetul de Miniștri, care este de acord cu propunerile Comisiei, deținute prin decizia adoptată la 8 octombrie 1999, în conformitate cu art. 32 alin. (2) din Convenție, că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului ca o justă satisfacție, în termen de trei luni, o sumă globală de 540 000 de cilindri austriaci și dobânzile ar trebui să fie plătite pe orice sumă nejustificată, calculată pe baza fiecărei luni de întârziere întregi, la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, fiind înțeles că dobânzile ar putea fi obținute de la expirarea termenului până când plata completă a fost pusă la dispoziția reclamantului; întrucât Comitetul de Miniștri a invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma deciziilor din 18 ianuarie 1999 și 8 octombrie 1999, având în vedere obligația austriei în temeiul art. 32 alin. (4) din Convenția de a le respecta; întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a furnizat în consecință informații privind măsurile luate în consecință de deciziile Comitetului luate pentru a evita noi încălcări ale acelui tip de încălcări constatate în acest caz (aceasta informații figurează în apendicele prezentei rezoluții); întrucât Comitetul de Miniștri s-a convins că, la 15 decembrie 1999, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma totală de 540 000 de cheline austriece ca o simplă satisfacție, Declară, după luarea în considerare a măsurilor luate de Guvernul austriei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 32 din Convenția în acest caz. Apendicele la Rezoluția finală ResDH(2004)73 Informații furnizate de Guvernul austriei în cursul examinării cazului Hortolomei de către Comitetul de Miniștri Datorită circumstanțelor specifice ale cazului, Guvernul austriac consideră că numai a doua încălcare, adică cea a articolului 6 alineatul (1) din Convenție în ceea ce privește lipsa de independență și imparțialitate a Comisiei regionale de apeluri, impune măsuri generale. Guvernul reamintește că această încălcare se datorează faptului că cei patru evaluatori care stau în cadrul Comisiei Regionale de Apel au fost nominalizați de către organismele specializate (adică Asociația Medicală locală și Asociația Consiliilor de Asigurare) care au adoptat Orientările în 1985, care prevăd contracte fixe. Pentru a evita noi încălcări similare, Austria a modificat art. 345 alineatul (1) din Legea Generală a Asigurării Sociale, care reglementează compunerea Comisiei Regionale de Apel. Noul articol prevede următoarele: Președintele Comisiei este, de acum încolo, un judecător care urmează să fie desemnat de Ministrul Federal al Justiției și, la momentul nominalizării sale, să fie membru al unei instanțe responsabile cu aspectele muncii și ale afacerilor sociale. Comisia este compusă dintr-un președinte (judecător) și patru membri. Ministrul Federal al Justiției numește patru membri ai căror doi membri sunt propusi de Camera de Medici austriaca și doi de Asociația Generală de Asigurări Sociale. Reprezentanții și angajații societății de asigurare, precum și membrii și angajații Camerei Medicilor care sunt părți la contractul contestat de individ, nu pot sta ca membri ai Comisiei în procedura relevantă. Această dispoziție vizează garantarea deplină independenței și imparțialității Comisiei Regionale de Apel în fiecare caz. Prin urmare, guvernul austriei consideră că nu mai există niciun risc de nouă încălcare similar cu cel constatat de Curte în acest caz și că Austria și-a îndeplinit astfel obligațiile în temeiul articolului 32 alineatul (4) din Convenție.