Fidler Gertrude împotriva Austriei

Rezoluția finală ResDH(2001)20 Aplicarea Drepturilor Omului nr. 24759/94 Fidler Gertrude împotriva Austria (aprobată de Comitetul de Miniștri la 26 februarie 2001 la reuniunea 741 a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de Miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor Omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”), având în vedere Rezoluția provizorie DH (98) 311, adoptată la 25 septembrie 1998 în cazul Fidler Gertrude împotriva Austria, în care Comitetul de miniștri a hotărât că a existat o încălcare a dreptului reclamantului de acces la o instanță, protejată de art. 6 alineatul (1) din Convenție, având în vedere faptul că instanța nu a luat o decizie în timp util în ceea ce privește cererea de acces la nepoții ei, și a hotărât să publice raportul Comisiei Europene a Drepturilor Omului; întrucât Comitetul de miniștri a examinat propunerile făcute de Comisie în transmiterea raportului său în ceea ce privește doar satisfacția care trebuie acordate reclamantului, propuneri completate cu o scrisoare a președintelui Comisiei din 17 iunie 1999; întrucât la 680 reuniunea Deputaților Miniștrilor, Comitetul de Miniștri, de acord cu propunerile Comisiei, deținută la 8 octombrie 1999, în conformitate cu art. 32 alineatul (2) din convenție, că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului ca o satisfacție echitabilă,

în termen de trei luni, 9 000 de șhilling austrieci în ceea ce privește prejudiciile morale și 27 000 șhilling austrieci în ceea ce privește costurile și cheltuielile, și anume o sumă totală de 36 000 de șhilling austrieci, și că dobânzile ar trebui plătite pentru orice sumă nerambursată, calculată pe baza fiecărei luni de întârziere completă la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, fiind înțeles că dobânzile vor fi obținute de la expirarea termenului până la plata integrală a fost pusă la dispoziția reclamantului; întrucât Comitetul de Miniștri a invitat Guvernul statului interesat să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma deciziilor sale din 25 septembrie 1998 și 8 octombrie 1999, având în vedere obligația austriei în temeiul art. 32 alin. (4) din Convenția de a le respecta; întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, având în vedere circumstanțele specifice ale cazului, noi încălcări similare ale Convenției ar putea fi evitate în viitor prin informarea autorităților vizate cu privire la cerințele Convenției: exemplarele raportului Comisiei au fost transmise în consecință tuturor Curților de Apel Regionale austriece (Oberlandesgerichtsssprengel) cu instrucțiuni de a face raportul cunoscut tuturor instanțelor lor subordonate;

întrucât Comitetul de Miniștri s-a convins că, la 11 noiembrie 1999, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma totală de 36 000 de cheline austriece ca o simplă satisfacție, Declară, după ce a luat act de măsurile luate de Guvernul Austria, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 32 din Convenție în acest caz.

Final Resolution ResDH(2001)20 Human Rights Application No. 24759/94 Fidler Gertrude against Austria (Adopted by the Committee of Ministers on 26 February 2001 at the 741 st meeting of the Ministers' Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of former Article 32 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (hereinafter referred to as “the Convention”), Having regard to Interim Resolution DH (98) 311, adopted on 25 September 1998 in the case of Fidler Gertrude against Austria, in which the Committee of Ministers decided that there had been a violation of the applicant's right to access to a court, protected by Article 6, paragraph 1, of the Convention, on account of the courts' failure to give a decision in due time as regards her request for access to her grandchildren, and decided to make public the report of the European Commission of Human Rights; Whereas the Committee of Ministers examined the proposals made by the Commission when transmitting its report as regards just satisfaction to be awarded to the applicant, proposals supplemented by a letter of the President of the Commission dated 17 June 1999; Whereas at the 680 th meeting of the Ministers' Deputies, the Committee of Ministers, agreeing with the Commission's proposals, held by a decision adopted on 8 October 1999, in accordance with former Article 32, paragraph 2,

of the Convention, that the Government of the respondent State was to pay the applicant as just satisfaction, within three months, 9 000 Austrian schillings in respect of non-pecuniary damage and 27 000 Austrian schillings in respect of costs and expenses, namely a total sum of 36 000 Austrian schillings, and that interest should be payable on any unpaid sum, calculated on the basis of each full elapsed month of delay at the statutory rate applicable on the date of this decision, it being understood that the interest would accrue from the expiry of the time-limit until full payment was placed at the disposal of the applicant; Whereas the Committee of Ministers invited the Government of the respondent State to inform it of the measures taken following its decisions of 25 September 1998 and 8 October 1999, having regard to Austria's obligation under former Article 32, paragraph 4, of the Convention to abide by them; Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the Government of the respondent State drew the Committee's attention to the fact that, on account of the specific circumstances of the case,

new similar violations of the Convention could be avoided for the future by informing the authorities concerned of the requirements of the Convention: copies of the Commission's report have accordingly been sent out to all Austrian Regional Courts of Appeal's districts (Oberlandesgerichtssprengel) with instructions to make the report known to all their subordinate courts; Whereas the Committee of Ministers satisfied itself that on 11 November 1999, within the time-limit set, the Government of the respondent State had paid the applicant the total sum of 36 000 Austrian schillings as just satisfaction, Declares, after having taken note of the measures taken by the Government of Austria, that it has exercised its functions under former Article 32 of the Convention in this case.