AFFAIRE RIZZOTTO c. FRANCE

RESPONDENT

FRA

HOTĂRÂRE

25.04.2000

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Radiation du rôle

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE RIZZOTTO c. FRANCE (CtEDO, 2000)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 3 CAUZA RIZZOTTO c. FRANȚA (solicitarea nr. 31115/96) HOTĂRÂREA STRASBURG 25 APRILIU 2000 ÎN L După ce a intenționat în camera Consiliului la 6 aprilie 2000, înmânarea hotărârii, adoptată la această dată, în mod legal, la data la care cauza a fost înaintată Curții, astfel cum a fost pronunțată în temeiul articolului 19 din Convenție de către guvernul francez (adică la data la care a fost pronunțat, la originea sa, se află o cerere (nr. 31115/96) îndreptată împotriva Franței și al cărei resortisant, dl Alain Rizzotto ( La 15 februarie 1996, în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reclamantul este reprezentat de dl Cianfarani, avocat în baroul din Marsilia. Guvernul francez ( Michele Dubrocard, subdirectoare a subdirecției drepturilor omului, la conducerea afacerilor juridice a Ministerului Afacerilor Externe. Cererea guvernului se referă la articolele 44 și 48 anterioare. Ea are ca obiect obținerea unei decizii pe punctul de a afla dacă faptele cauzei dezvăluie o încălcare a statului care a fost reținută la cerințele art. 5 alin. (3) și (6) § 1 din Convenție. În urma intrării în vigoare a Protocolului nr. 11 la 1 noiembrie 1998, și în conformitate cu art. 5 alin. (4) din protocolul menționat anterior, adoptat cu art. 100 alin. (1) și 24 alin. (6) din Regulamentul de procedură al Curții, un colegiu al Marii Camere a decis la 14 ianuarie 1999 că cauza va fi examinată de o cameră constituită în cadrul uneia dintre secțiunile Curții. În conformitate cu art. 52 alineatul (1) din regulament, președintele Curții, dl L. Wildhaber, a atribuit apoi cauza celei de-a treia secțiuni. La 27 aprilie 1999, camera a decis, în temeiul articolului 59 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, să nu țină de cuvânt. În ianuarie 1993, reclamantul a fost interpelat și plasat sub mandat de depunere în cadrul unei anchete privind traficul internațional de droguri. La 27 decembrie 1996, reclamantul a fost ascultat de instanța de judecată, pus sub acuzare pentru încălcarea legislației privind drogurile și pus în detenție provizorie la 31 ianuarie 1993. La 27 decembrie 1996, reclamantul a fost eliberat după ce a depus cauțiune. În octombrie 1997, reclamantul a fost condamnat de tribunalul corecțional din Marsilia la 18 ani de închisoare pentru încălcarea legislației privind drogurile și a fost emis un mandat de arestare împotriva sa. iulie 1999 pentru a-și prezenta memoriile cu privire la întrebările pe care le ridicau în cauză; de asemenea, acestea erau invitate să indice înainte de 4 iunie 1999 dacă acestea doreau ca o audiere să fie ținută în acest caz. 11. La 10 august 1999 s-a adresat părților o rechemare. 12. Guvernul pârât a indicat prin scrisoarea din 20 august 1999. La 25 august 1999, a fost adresată o nouă rechemare reprezentantului reclamantului. 14. La 28 august 1999, guvernul și-a transmis memoriul. În noiembrie 1999, o scrisoare de rechemare a fost adresată reprezentantului reclamantului, recomandând cu confirmare de primire, atrăgând atenția asupra faptului că Curtea ar putea decide să șteargă cererea de rol. La avocata reclamantului a semnat confirmarea de primire la 9 noiembrie 1999, dar nu a răspuns la niciuna dintre scrisorile care i-au fost adresate. 16. În aceste condiții, Curtea consideră că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea în sensul art. 37 alin. Din acest motiv, instanța decide să șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea decide să șteargă cauza rolului. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 25 aprilie 2000 în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură al Curții. Dolle Bratza Modulul Președinte