CtEDO 29.06.2000 Auto

TEBALDI contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
29.06.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
TEBALDI contre l'ITALIE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 44486/98 prezentate de Teresa Tebaldi împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 29 iunie 2000 într-o cameră compusă din G. Ress, președintele B. Conforti, A. Pastor Ridruejo, L. Caflisch, J. Makarczyk, N. Vajić, domnul Pellonpäää, judecători și V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea depusă la 31 iulie 1997 și înregistrată la 13 noiembrie 1998 După ce a intenționat, recurenta este cetățean italian, născut în 1938 și rezident în Soave (Verona). La 10 octombrie 1978, recurenta a atribuit patru persoane în fața tribunalului din Verona pentru a obține împărțirea unei moșteniri. Prima audiere a avut loc la 16 noiembrie 1978. Din cele nouă ședințe stabilite între 4 ianuarie 1979 și 30 octombrie 1980, trei au vizat depunerea documentelor sau memoriilor, patru au fost retrimise pentru ca părțile să încerce să ajungă la o soluționare la termen a diferendului, una la cererea părților și două ca urmare a absenței pârâtilor. Februarie 1981, judecătorul a stabilit prezentarea concluziilor la 14 mai 1981. Cu toate acestea, a fost amânată la 9 iulie 1982 din cauza absenței părților. Prin ordonanța din 22 iulie 1982, al cărei text a fost depus la grefă la 29 iulie 1982, instanța redeschisă în instanță pentru a pune în discuție alte patru persoane și a fixat la reședința următoare la 17 februarie 1983. Cu toate acestea, această audiere a fost amânată din oficiu la 21 aprilie 1983. După o audiere, la 15 decembrie, judecătorul a declarat eșecul a două dintre persoanele puse în discuție și a retrimis cauza în fața camerei, astfel încât aceasta să se pronunțe asupra admiterii mai multor mijloace de probă. printr-o ordonanță din 26 martie 1984, al cărei text a fost depus la grefă la 12 mai Din cele șapte audieri stabilite între 12 iulie 1984 și 6 februarie 1986, patru au stat la audierea părților și a martorilor și trei la depunerea de memorii și documente. La 10 aprilie 1986, judecătorul a stabilit prezentarea concluziilor la 3 iulie 1986. Cu toate acestea, această audiere nu a avut loc decât la 25 septembrie 1986, deoarece a fost retrimisă cererii unuia dintre pârâti. La tribunalul de pledoarii din fața camerei competente a avut loc la 22 ianuarie 1988. printr-o hotărâre definitivă din 28 ianuarie 1988, al cărei text a fost depus la grefă la 8 iunie 1988 1988, Tribunalul a respins parțial cererea recurentei și, printr-o ordonanță din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefa din 8 iunie 1988, a trimis părțile în fața judecătorului în land din 7 iulie 1988. O ședință mai târziu, la 23 martie 1989, judecătorul a numit un expert, care a depus jurământul la 8 iunie 1989. Cele nouă ședințe stabilite între 23 noiembrie 1989 și 27 Mai 1993, o a la ui , o constituie în faa judecătorului noului avocat al unuia dintre inculpati, o depunere a proiectului de partajare și o depunere a hotărârii la Tribunalul de Primă Instană din Veneia (a se vedea mai jos), una a fost amânată la cererea p ă r ilor și una a fost amânată de către judecător ca urmare a unei erori a grefei care a transmis dosarul la tribunalul de apel din Veneia. Din cele șase audieri stabilite între 9 În decembrie 1993 și la 7 iulie 1994, o parte a fost reportată din oficiu, una privind constituirea noului avocat al recurentei în fața judecătorului, o aprobare a proiectului de împărțire și trei prezentarea personală a părților în fața judecătorului - dintre care una a fost restantă deoarece unul dintre pârâti era absent. La 14 iulie 1994, a avut loc tragerea la sorți a loturilor și judecătorul a declarat închis procesul. Între timp, la 21 octombrie 1988, reclamanta a introdus recursul la hotărârea definitivă a Tribunalului din 28 ianuarie 1988 în fața instanței de judecată din Veneția. 1989. Această ședință fusese trimisă la 14 iunie 1989 în urma absenței reclamantei. La acea dată, judecătorul stabilise în fața instanței prezentarea concluziilor la 8 noiembrie 1989. În ziua următoare, reclamanta se constituise în fața judecătorului, solicitând reunirea prezentei cauze cu un alt obiect, iar judecătorul își rezervase decizia. ; printr-o ordonanță în afara ședinței din 9 noiembrie 1989, judecătorul a constatat că, între timp, cele două cauze fuseseră atașate și stabilise o nouă ședință de prezentare a concluziilor la 14 februarie 1990. 1992 deoarece avocații din două părți își predaseră mandatele, printr-o hotărâre din aceeași zi, al cărei text fusese depus la grefă la 9 februarie 1993, instanța revocase cererea reclamantei. Potrivit recurentei, instanța din Verona, cu ocazia aprobării proiectului de împărțire și a tragerii la sorți a loturilor, nu a identificat bine bunurile care fac parte din fiecare lot, ceea ce ar fi făcut imposibilă executarea rezultatului tragerii la sorți. Din acest motiv, 12 În decembrie 1995, recurenta a atribuit trei dintre părțile la procedura în primă instanță în fața Tribunalului din Verona pentru a-i fi încredințat lotul obținut cu tragerea la sorți, de a obține repararea prejudiciilor suferite pentru că nu a putut dispune de bunurile sale imediat și, dacă este cazul, pentru a identifica mai bine loturile. martie 1996. Din cele trei audieri stabilite între 24 octombrie 1996 și 16 octombrie 1997, două au fost retrimise la cererea părților și una privind punerea în discuție a unei alte persoane. În lacul din 12 martie 1998, judecătorul și-a exprimat decizia cu privire la numirea unui expert; printr-o ordonanță în afara ședinței din 28 iulie 1998, al cărei text a fost depus la grefă la 30 iulie 1998, 1998, judecătorul a numit un expert, care a depus jurământul la 9 februarie 1999. La acea dată, judecătorul a reportat cauza la 30 septembrie 1999. În ziua următoare, judecătorul a ordonat depunerea la grefa proiectului de împărțire redactat de către expert și a fixat la 14 martie 2000 la cinstire pentru audierea personală a părților. La 28 martie 2000, judecătorul a trimis-o înapoi la 30 iunie 2000 pentru un supliment de competență. Prima cauză a recurentei se referă la durata a două proceduri: prima a început la 10 octombrie 1978 și s. a fost încheiată la 14 iulie 1994. A doua a început la 12 decembrie 1995 și este încă în curs de desfășurare. Potrivit recurentei, durata procedurii, care este, în general, de peste 20 de ani și trei luni, nu răspunde cerinței termenului rezonabil. Curtea consideră că, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa în materie de timp rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest spătarul trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. De asemenea, recurenta invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 și consideră că a suferit o încălcare a dreptului său la respectarea bunurilor sale în sensul acestei dispoziții, din cauza duratei procedurii. Curtea consideră că, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa referitoare la articolul în cauză, în special în ceea ce privește posibilele repercusiuni ale lungimii unei proceduri asupra dreptului garantat prin această dispoziție și ținând cont de ansamblul elementelor aflate în posesia sa, acest aspect trebuie, de asemenea, să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Declară revendicarea, toate mijloacele de fond rezervate. Vincent Berger Georg Ress Moduler Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-06-29
0,96
A.C. contre l'ITALIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 44481/98 présentée par A.C. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 29 juin 2000 en une chambre composée de M. G. Ress, présid
CtEDO 2001-03-01
0,95
AFFAIRE TEBALDI c. ITALIE
déclaré la requête recevable le 29 juin 2000. EN FAIT 3. Le 10 octobre 1978, la requérante assigna quatre personnes devant le tribunal de Vérone afin d’obtenir le partage d’un héritage. 4. La première audience se tint le 16 novembre 1978. D
CtEDO 2000-06-29
0,95
F.S. contre l'ITALIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 44471/98 présentée par F. S. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 29 juin 2000 en une chambre composée de M. G. Ress, prési
CtEDO 2001-04-10
0,95
MESITI contre l'ITALIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 56101/00 présentée par Tito Mesiti contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 10 avril 2001 en une chambre composée de MM. G. Res
CtEDO 2000-01-06
0,95
BURGHESU contre l'ITALIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION [Note1] SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 46534/99 présentée par Pasquale Burghesu contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 6 janvier 2000 en une chambre composé
Sursă