CASE OF DA CONCEIÇÃO GAVINA AGAINST PORTUGAL
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
CASE OF DA CONCEIÇÃO GAVINA AGAINST PORTUGAL (CtEDO, 2000)
Rezoluția DH (2000) 101 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 5 octombrie 1999 în cazul Da Conceição Gavina împotriva Portugaliei (Adoptat de Comitetul de Miniștri la 24 iulie 2000 la a 716-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Conceição Gavina pronunțată la 5 octombrie 1999 și transmisă în aceeași zi Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 33435/96) împotriva Portugaliei, depusă la 5 septembrie 1996 Comisiei Europene a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția neamendizată de dl Manuel Da Conceição Gavina, un național portughez, și că Comisia a declarat admisibilă plângerea privind lungimea excesivă a anumitor proceduri de compensare civilă; Amintind că cauza a fost prezentată în fața Curții de către reclamant la 30 octombrie 1998; întrucât, în hotărârea sa din 5 octombrie 1999 în unanimitate, Curtea a considerat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție; a considerat că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, 3 000 000 de ecudo portugheze în ceea ce privește prejudiciile morale și pecuniare și 725 000 ecudo portugheze în ceea ce privește costurile și cheltuielile și faptul că dobânzile simple la o rată anuală de 7% ar fi plătite pe sumele respective de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea art. 54 din Convenție, care sunt, deocamdată, aplicabile prin analogie la cazurile prevăzute la art. 46 alin. (2) din Convenție, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11; având în vedere obligația Portugaliei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit faptul că s-au luat deja măsuri pentru a evita noi încălcări ale aceleiași ca cele constatate în acest caz, în special prin o reformă importantă a sistemului judiciar pentru a accelera examinarea cazurilor prin legea din 20 august 1992 (nr. 24/92), astfel cum a fost pus în aplicare prin decretul din 15 septembrie 1993 (nr. 312/93) și prin decretul legislativ din 17 iunie 1994 (nr. 222/94), a se vedea Rezoluția DH (96) 197 în cazul Dias Das Dalmas împotriva Portugaliei, și a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză; Având în vedere faptul că la 14 ianuarie 2000, și anume 9 zile după expirarea termenului stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 5 octombrie 1999, și că reclamantul a renunțat la dreptul său de a solicita orice dobânzi nejustificate în ceea ce privește această mică întârziere, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Portugaliei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.