AFFAIRE DA CONCEIÇÃO GAVINA CONTRE LE PORTUGAL
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt.
AFFAIRE DA CONCEIÇÃO GAVINA CONTRE LE PORTUGAL (CtEDO, 2000)
Rezoluția DH (2000) 101\nreferitoare la hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului\ndin 5 octombrie 1999\nîn cauza Da Conceição Gavina împotriva Portugaliei\n(adoptată de Comitetul Miniștrilor la 24 iulie 2000,\ncu ocazia celei de-a 716-a reuniuni a Delegaților Miniștrilor)\nComitetul Miniștrilor, în temeiul articolului 46, paragraful 2, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost amendată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare „Convenția„),\nAvând în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 5 octombrie 1999 în cauza Conceição Gavina și transmisă la aceeași dată Comitetului Miniștrilor în temeiul articolului 46 din Convenție;\nReamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 33435/96) îndreptată împotriva Portugaliei, introdusă în fața Comisiei Europene a Drepturilor Omului la 5 septembrie 1996 în temeiul articolului 25 din Convenția neamendată, de către domnul Manuel Da Conceição Gavina, resortisant portughez, și că Comisia a declarat admisibil capătul de cerere privind durata excesivă a unei proceduri civile în despăgubire;\nReamintind că cauza a fost adusă în fața Curții de către reclamant la 30 octombrie 1998;\nConsiderând că în hotărârea sa din 5 octombrie 1999 Curtea, în unanimitate:\n- a hotărât că a existat o încălcare a articolului 6, paragraful 1, din Convenție;\n- a hotărât că Guvernul Statului pârât trebuia să verse reclamantului, în termen de trei luni, 3.000.000 de escudo portughezi pentru prejudiciu material și moral și 725.000 escudo portughezi cu titlu de cheltuieli și spese și că aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă de 7% pe an de la expirarea termenului menționat și până la plată;\n- a respins pretențiile reclamantului pentru restul;\nAvând în vedere Regulile adoptate de Comitetul Miniștrilor privind aplicarea articolului 54 din Convenție, reguli care, în mod imediat, se aplică prin analogie cauzelor care țin de articolul 46, paragraful 2, din Convenție, astfel cum a fost amendată prin Protocolul nr. 11;\nFiind invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 5 octombrie 1999, având în vedere obligația pe care o are Portugalia de a se conforma acesteia conform articolului 46, paragraful 1, din Convenție;\nConsiderând că în timpul examinării acestei cauze de către Comitetul Miniștrilor, Guvernul Statului pârât a reamintit că măsurile fuseseră deja adoptate pentru a evita noi încălcări similare celei constatate în prezenta cauză, în special cu o reformă importantă a sistemului judiciar pentru a accelera examinarea cauzelor prin legea din 20 august 1992 (nr. 24/92), decretul său de aplicare din 15 septembrie 1993 (nr. 312/93) și decretul-lege din 17 iunie 1994 (nr. 222/94) (a se vedea Rezoluția DH (95) 197 în cauza Dias Das Almas împotriva Portugaliei) și a indicat că hotărârea Curții fusese transmisă autorităților direct vizate;\nFiind asigurat că la 14 ianuarie 2000, adică 9 zile după expirarea termenului fixat, Guvernul Statului pârât a vărsat reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 5 octombrie 1999 și că reclamantul s-a desistat de dreptul său de a reclama dobânzi de întârziere pentru această întârziere minimă,\nDeclară, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de Guvernul Portugaliei, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46, paragraful 2, din Convenție în prezenta cauză.