AFFAIRE FERREIRA DE SOUSA ET COSTA ARAUJO CONTRE LE PORTUGAL
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt.
AFFAIRE FERREIRA DE SOUSA ET COSTA ARAUJO CONTRE LE PORTUGAL (CtEDO, 2000)
1 Rezoluția DH (2000) 102
2 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului
3 din 14 decembrie 1999 (definitivă la 14 martie 2000)
4 în cauza Ferreira de Sousa și Costa Araújo împotriva Portugaliei
5 (adoptată de Comitetul de Miniștri la 24 iulie 2000,
6 la cea de-a 716
7 -a
8 reuniune a Delegaților Miniștrilor)
9 Comitetul de Miniștri, în temeiul articolului 46, paragraful 2, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare „Convenția"),
10 Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 14 decembrie 1999 în cauza Ferreira de Sousa și Costa Araújo și transmisă odată ce a devenit definitivă Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 44 din Convenție;
11 Reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 36257/97) îndreptată împotriva Portugaliei, introdusă în fața Comisiei Europene a Drepturilor Omului la 30 aprilie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de dl
12 Joachim de Jesus Ferreira de Sousa și
13 dna
14 Rosalina da Costa Araújo, cetățeni portughezi, și că Curtea sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5, paragraful 2, din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil capătul lor de cerere potrivit căruia durata procedurii lor civile fusese excesivă
15 ;
16 Considerând că în hotărârea sa din 14 decembrie 1999 Curtea, în unanimitate:
17 -
18 a hotărât că a existat o încălcare a articolului 6, paragraful 1, din Convenție
19 ;
20 -
21 a hotărât că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamanților, în termen de trei luni, 1
22 400
23 000 escudos portughezi pentru prejudiciu moral și 250 000 escudos portughezi cu titlu de cheltuieli de judecată și că aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă de 7% pe an de la expirarea termenului menționat și până la plată
24 ;
25 -
26 a respins pretențiile reclamanților pentru rest
27 ;
28 Având în vedere Regulile adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 54 din Convenție, reguli care, pentru moment, se aplică prin analogie cauzelor care țin de articolul
29 46, paragraful 2, din Convenția astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11
30 ;
31 Având invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze despre măsurile luate ca urmare a hotărârii din 14 decembrie 1999, având în vedere obligația Portugaliei de a se conforma acesteia conform articolului 46, paragraful 1, din Convenție
32 ;
33 Considerând că în cadrul examinării acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că măsuri fuseseră deja adoptate pentru a evita noi încălcări similare celei constatate în prezenta cauză, în special cu reorganizarea sistemului judiciar portughez introdusă prin legea din 20 august 1992 (nr. 24/92), prin decretul de aplicare al acesteia din 15 septembrie 1993 (nr. 312/93) și prin decretul-lege din 17 iunie 1994 (nr. 222/94) (a se vedea Rezoluția DH (94) 71 în cauza Gama Cidrais împotriva Portugaliei), și a indicat că hotărârea Curții fusese transmisă autorităților direct vizate
34 ;
35 Asigurându-se că la 17 mai 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute în hotărârea din 14 decembrie 1999,
36 Declară, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de Guvernul Portugaliei, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46, paragraful 2, din Convenție în prezenta cauză.