AFFAIRE FREITAS LOPES CONTRE LE PORTUGAL

Rezoluția ResDH(2000) 125 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 decembrie 1999 (definită la 21 martie 2000) în cauza Freitas Lopes împotriva Portugaliei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 octombrie 2000, cu ocazia reuniunii 721 a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 21 decembrie 1999 în cauza Freitas Lopes și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 44 din Convenție, Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 36325/97) formulată împotriva Portugaliei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Lluipe la 18 aprilie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de domnul Camilo Freitas Lopes, resortisant portughez, și că Curtea sesizată cu cauza în temeiul art. 5 alin. (2) din Protocol 11, a declarat admisibil faptul că cauza privind durata excesivă a unei proceduri civile, având în vedere că, în hotărârea sa din 21 decembrie 1999, Curtea, în unanimitate: a declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție a spus, că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 3 000 000 de d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a respins pretențiile reclamantului pentru surplus Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor cu privire la aplicarea art. 54 din Convenție, care, în imediata instanță, se aplică prin analogie cazurilor reglementate de art. 46 alin. Întrucât a invitat guvernul statului pârât să informeze în legătură cu măsurile luate ca urmare a hotărârii din 21 decembrie 1999, având în vedere obligația pe care Portugalia o are de a se conforma în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenție Întrucât, la examinarea acestei cauze de către Comitetul miniștrilor, guvernul statului pârât a amintit că măsurile fuseseră deja adoptate pentru a evita noi încălcări similare celor constatate în prezenta cauză, în special reorganizarea sistemului judiciar portughez introdusă prin legea din 20 august 1992 (nr. 24/92), prin decretul de punere în aplicare din 15 septembrie 1993 (nr. 312/93) și prin Decretul-lege din 17 iunie 1994 (nr. 222/94) (a se vedea Rezoluția DH (94) 71 în cauza Gasta Cidrais împotriva Portugaliei) și a indicat că Hotărârea Curții a fost transmisă autorităților direct în cauză. În cazul în care, la data de 17 mai 2000, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 21 decembrie 1999, Declară, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Portugaliei, că a îndeplinit atribuțiile care îi revin în temeiul articolului Õ alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2000)125

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 21 décembre 1999 (définitif le 21 mars 2000)

dans l’affaire Freitas Lopes contre le Portugal

(adoptée par le Comité des Ministres le 2 octobre 2000,

lors de la 721

e

réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 21 décembre 1999 dans l’affaire Freitas Lopes et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu de l’article

44 de la Convention ;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 36325/97) dirigée contre le Portugal, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 18 avril 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M.

Camilo Freitas Lopes, ressortissant portugais, et que la Cour saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole

n°

11, a déclaré recevable le grief relatif à la durée excessive d’une procédure civile

;

Considérant que dans son arrêt du 21 décembre 1999 la Cour, à l’unanimité :

-

a dit qu’il y avait eu violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention

;

-

a dit, que le Gouvernement de l’Etat défendeur devait verser au requérant, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt est devenu définitif, 3 000 000 d’escudos portugais pour dommage moral et 250

000 escudos portugais au titre de frais et dépens et que ces montants seraient à majorer d’un intérêt simple de 7% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement

;

-

a rejeté les prétentions du requérant pour le surplus

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 54 de la Convention, règles qui, dans l’immédiat, s’appliquent par analogie aux affaires relevant de l’article

46, paragraphe 2, de la Convention telle qu’amendée par le Protocole n° 11

;

Ayant invité le Gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 21 décembre 1999, eu égard à l’obligation qu’a le Portugal de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention

;

Considérant que lors de l’examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le Gouvernement de l’Etat défendeur a rappelé que des mesures avaient déjà été adoptées pour éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans la présente affaire, avec notamment la réorganisation du système judiciaire portugais introduite par la loi du 20 août 1992 (n° 24/92), par son décret d'application du 15 septembre 1993 (n° 312/93) et par le décret-loi du 17 juin 1994 (n° 222/94) (voir la Résolution DH (94) 71 dans l'affaire Gama Cidrais contre le Portugal), et a indiqué que l’arrêt de la Cour avait été transmis aux autorités directement concernées

;

S’étant assuré que le 17 mai 2000, dans le délai imparti, le Gouvernement de l’Etat défendeur a versé au requérant les sommes prévues dans l’arrêt du 21 décembre 1999,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement du Portugal, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.