CtEDO 27.07.2000 Auto

AFFAIRE SARTORI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
27.07.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'Art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Frais et dépens - demande rejetée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE SARTORI c. ITALIE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA SARTORI c. ITALIA (Cercetarea nr. 450699/98) [1]HREȘTE STRASBURG 27 iulie 2000 DEFINITIVF 27/10/2000 În ceea ce privește cauza Sartori c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-o cameră compusă din Ress președinte Conforti Pastor Ridruejo Caflisch Makarczyk Vajić Pellonpć judecători și de domnul V. Berger grefier de secțiune După deliberarea sa în camera Consiliului la 11 iulie 2000, înmânarea hotărârii, adoptată la această dată de procedură la data de origine a cauzei, se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene, printre care și un resortisant italian, domnul Giuseppe Sartori ( La 6 martie 1995, fostul articol 25 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a fost sesizat de Comisia Europeană pentru Drepturile Omului (în conformitate cu Convenția pentru Drepturile Omului) (în conformitate cu Convenția privind Drepturile Omului din 6 martie 1995). Curtea a declarat cererea admisibilă la 28 septembrie 2000. La 20 noiembrie 1984, reclamantul i-a adresat pe domnul L. și pe doamna M. în fața tribunalului din L.Aquila pentru a obține anularea unui testament. La 13 martie 1986, judecătorul a numit un expert, care a depus jurământul la 19 iunie 1986. După o audiere amânată pentru a permite părților să examineze raportul de expertiză și alte două retrimise la cererea acestora, la 12 noiembrie 1987 tribunalul a ordonat părților să se prezinte. La 7 decembrie 1987, a fost dezbătută oportunitatea legăturii acestei cauze cu alta, cu privire la aceeași moștenire. La 11 februarie 1988, judecătorul de punere în funcțiune a decis să se alăture celor două cauze și a stabilit o altă audiere la 19 mai 1988. La 6 iulie 1992, părțile și-au prezentat concluziile și au prezentat pledoariile în fața camerei competente la 19 mai 1993. La acea dată, instanța a pronunțat o hotărâre definitivă, al cărei text nu a fost comunicat Curții. La 29 noiembrie 1993, judecătorul a numit un expert. La 21 ianuarie 1994, instanța a fost retrimisă din cauza absenței părților. După două audieri cu privire la raportul de competență, la 5 decembrie 1994, instanța de judecată a fost retrimisă la 20 februarie 1995 pentru a permite părților să-și prezinte concluziile. La acea dată, pârâta a contestat faptul că competența fusese efectuată de un alt expert decât primul numit. După o audiere suspendată din oficiu, la 2 octombrie 1995 părțile și-au prezentat concluziile. Tribunalul a acceptat cererea reclamantului la 17 septembrie 1997. printr-o hotărâre din 1 octombrie 1997, al cărei text a fost depus la grefă la 13 octombrie 1997, Tribunalul a acceptat cererea reclamantului. La 27 februarie 1998, dna L., parte în cauza atașată în timpul procedurii în primă instanță, a interjet apel în fața instanței de apel din partea instanței de apel din partea L În conformitate cu prevederile art. 6 1 din Convenție, orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Perioada care trebuie luată în considerare a început la 20 noiembrie 1984 și este, până în prezent, încă în curs de recurs. 11. Curtea a durat deja puțin peste 15 ani și șapte luni pentru două instanțe. 12. Curtea reamintește că a constatat în patru hotărâri din 28 iulie 1999 (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi c. Italia, care trebuie să apară în Codul Oficial al Curții, § 22) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la obligația de a deține un termen rezonabil. În măsura în care Curtea constată o astfel de încălcare, această acumulare constituie o circumstanță agravantă a încălcării art. 6 alin. Întrucât a examinat faptele cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde la cerința de termen rezonabil și că există încă o manifestare a practicii menționate anterior. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (2). Cu privire la aplicarea articolului 41 din convenție 14.În conformitate cu art. 41 din Convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reclamantul solicită 113 500 000 de lire italiene (ITL) pentru prejudiciul suferit și pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața instanțelor interne. 16. Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului 30 000 000 ITL pentru prejudiciul moral. Interese moratorii 17. Conform informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data d adoptarea prezentei hotărâri a fost de 2,5 % l an. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 30 000 000 (trente milioane) lire italiene pentru daune morale că această sumă va crește cu 2,5 % l de la expirarea acestui termen și până la plata acesteia Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 27 iulie 2000, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul Vincent Berger Ress Moduler Președinte [1] Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite în art. 44 alin.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-03-01
0,96
AFFAIRE VALERIO SANTORO c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE VALERIO SANTORO c. ITALIE (Requête n° 44466/98) ARRÊT STRASBOURG 1 er mars 2001 DÉFINITIF 01/06/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2000-10-12
0,96
AFFAIRE FORTUNATI c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE FORTUNATI c. ITALIE (Requête n° 45079/98) ARRÊT STRASBOURG 12 octobre 2000 DÉFINITIF 12/01/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des reto
CtEDO 2000-10-17
0,96
AFFAIRE RETTURA c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE RETTURA c. ITALIE (Requête n° 45058/98) [1] ARRÊT STRASBOURG 17 octobre 2000 En l’affaire Rettura c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant en une chambre composée de : M me E.
CtEDO 2001-03-01
0,96
AFFAIRE SANTORUM c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE SANTORUM c. ITALIE (Requête n° 47780/99) ARRÊT STRASBOURG 1 er mars 2001 DÉFINITIF 01/06/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2000-11-07
0,96
AFFAIRE GRATTERI c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE GRATTERI c. ITALIE (Requête n° 45886/99) ARRÊT STRASBOURG 7 novembre 2000 DÉFINITIF 07/02/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
Sursă