JOHN AND MARGARET SLOUGH & A.J. AND W. KING AND 10 OTHERS v. THE UNITED KINGDOM
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
JOHN AND MARGARET SLOUGH & A.J. AND W. KING AND 10 OTHERS v. THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2000)
Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții sunt toate întreprinderile legate de industria armelor de foc. O listă a reclamanților este anexată la prezenta decizie. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către Edwin Coe, Sollicitori, Londra. În cazul cererii nr. 37679/97, reclamanții, Margaret și John Slough, un cuplu căsătorit, tranzacționează în parteneriat cu arme de foc din 1976. În 1989, reclamanții au conceput și au început fabricarea pistolului “Spitfire”. În 1995 reclamanții au încetat cu amănuntul și s-au concentrat pe fabricarea Spitfire și personalizarea pistolelor (procesul de îmbunătățire și adăugare a componentelor specialistice, sporind astfel funcțiile și creșterea valorii lor) folosind o mașină de rifling pe care le-au proiectat. Între iunie 1994 și iunie 1996, profitul lor brut a crescut de la 1.856 £ la £380.591. Ca urmare a legislației 1997 privind modificarea armelor de foc - Legea 1997 privind armele de foc (Amendamentul) și Legea 1997 privind armele de foc (Amendamentul) (No. 2) („Legile 1997 privind modificarea armelor de foc”, a se vedea mai jos), activitatea reclamanților a suferit o scădere substanțială a valorii activelor sale. În august 1997, reclamanții au fost în măsură să realizeze doar 6.885 £ pe active în valoare de £91.161. Reclamanții au condus, de asemenea, un club de împușcare a pistolului și au deținut o gamă de împușcare care a fost potrivită numai pentru împușcarea pistolului. Reclamanții în cererea nr. 37682/97 se bazează pe cererea nr. 37679/97 (John și Margaret Slough) și nu au făcut nicio prezentare de fapt în raport cu afirmațiile lor. Consecințele Actelor privind amendamentul din 1997 sunt faptul că reclamanții nu pot obține venituri legate de arma de mână din întreprinderile lor și că valoarea bunurilor și a bunurilor acestor întreprinderi s-a depreciat. Reclamanții nu au primit nicio compensație pentru reducerea valorii bunurilor lor. Până la începutul anului 1999, aproximativ 22 de milioane sterline au fost plătite aproximativ 1 500 de distribuitori în cadrul sistemelor de compensare, cu un total de aproximativ 67 de milioane sterline care au fost plătite persoanelor fizice, comercianților și alții. Guvernul a estimat costurile totale care ar fi implicate în plata compensațiilor în cadrul sistemelor să fie de aproximativ 120 de milioane sterline. Legea și practicile interne Actul 1968 privind armele de foc a fost modificat periodic de la adoptarea acestuia și constituie baza sistemului actual al controlului armelor de foc în Regatul Unit. Secțiunea 5 din Actul 1968 interzice posesia, achiziționarea, achiziționarea, fabricarea, vânzarea sau transferul armelor de foc specificate acolo. Secțiunea 1 din Legea 1997 privind armele de foc (modificarea) („Primul Amendament Act”) a adăugat armele de mână de calibru la clasa de arme de foc interzise în art. 5 din Legea 1968. Secțiunea 5 din Actul din 1968, astfel cum a fost modificată prin Primul Amendament, prevede: „(1) O persoană comite o infracțiune în cazul în care, fără autoritatea Consiliului Apărării, are în posesia sa, achiziționează sau achiziționează sau fabrică, vând sau transfere - ... (aba) orice armă de foc care are o lungime de mai puțin de 30 centimetri în lungime sau care este mai mică de 60 centimetri în general, altele decât o armă de aer, un pistol de mic calibru, o armă de încărcare a buzelor sau o armă de foc concepută ca aparat de semnalizare.” Arma de foc (Amendament) (Num. 2) Actul de 1997 („Actul al doilea amendament”); împreună cu Actul de prim amendament, „Actele de amendament din 1997”) a extins domeniul de aplicare al interdicției din secțiunea 5 la pistolele de calibru mic prin declararea (în secțiunea 1) că cuvintele „un pistol de calibru mic” din secțiunea 5 alineatul (1) litera (aba) din Legea de 1968, astfel cum a fost modificată de Actul de prim amendament, ar trebui să înceteze să aibă efect. Prima lege amendamentului prevede următoarele: „15 Renuntarea la arme de foc și muniții mici interzise (1) Secretarul de stat poate face astfel de aranjamente pe care le consideră potrivit pentru a asigura predarea ordonată la secțiile de poliție desemnate de arme de foc sau muniții ale căror posesie va deveni sau a devenit ilegală în temeiul secțiunilor 1 sau 9 de mai sus. ... 16 Plăți pentru armele de foc și muniții mici interzise (1) Secretarul de stat efectuează, în conformitate cu un sistem al acestuia, plăți pentru armele de foc și muniții cedate la secțiile de poliție desemnate, în conformitate cu dispozițiile luate de el în temeiul secțiunii 15 de mai sus. (2) O schemă în temeiul subsecțiunii (1) de mai sus prevede numai plățile acordate persoanelor care fac cereri pentru astfel de plăți în ceea ce privește armele de foc sau muniții - (a) pe care le-au avut și care aveau dreptul să le aibă în posesie la sau imediat înainte de 16 octombrie 1996 în temeiul certificatelor de arme de foc deținute de acestea sau în temeiul faptului că acestea sunt traficante de arme de foc înregistrate; sau (b) care, la sau înainte de data respectivă, au fost contractate să achiziționeze și au dreptul să aibă în posesie după data respectivă în temeiul acestor certificate deținute de ele sau în temeiul faptului că acestea sunt traficante de arme de foc înregistrate, iar posesia lor va deveni sau a devenit, ilegală în temeiul secțiunii 1 alin. (2) sau 9 de mai sus. 17 Plăți pentru echipamentele auxiliare (1) Secretarul de stat face plăți pentru echipamentele auxiliare cu orice descriere specificată în schemă, în conformitate cu orice schemă care poate fi efectuată de el. (2) În sensul subsecțiunii (1) de mai sus, „echipamentele achiziționale” înseamnă echipamente, altele decât munițiile interzise, care- (a) sunt concepute sau adaptate pentru utilizare în legătură cu armele de foc interzise în temeiul secțiunii 1 alin. (2); și (b) nu au niciun folos posibil în legătură cu armele de foc care nu sunt o armă interzisă. (3) Un sistem în conformitate cu subsecțiunea (1) de mai sus prevede numai efectuarea plăților persoanelor care fac cereri pentru astfel de plăți în ceea ce privește echipamentele auxiliare (a) pe care le-au avut în posesie la 16 octombrie 1996; sau (b) pe care le-au avut în posesie după data respectivă, după ce l-au achiziționat în temeiul unui contract încheiat înainte de data respectivă. ... 18 Controlul parlamentar al sistemelor de compensare (1) Înainte de a efectua un sistem de compensare, secretarul de stat stabilește un proiect de aceasta înaintea Parlamentului (2). Secretarul de stat nu face acest sistem, cu excepția cazului în care proiectul a fost aprobat prin rezoluție a fiecărei Camere (3). Această secțiune se aplică oricărei modificări ale schemei, astfel cum se aplică unui sistem de compensare. (4) În această secțiune, „schema de compensare” înseamnă o schemă în temeiul articolului 16 ... de mai sus.” Actul privind armele de foc (modificarea) 1997 Schema de compensare („primul schema”) a fost prezentată în proiect înaintea Parlamentului și aprobată prin rezoluția ambelor case ale Parlamentului. A fost făcută la 10 iunie 1997. Primul sistem a oferit compensații pentru arma de mână de calibru mare, pentru muniția interzisă de extindere și pentru anumite echipamente auxiliare. Au existat trei opțiuni de cerere a compensației: opțiunea A, o plată forfetară pentru elementele individuale, opțiunea B, o plată pentru un produs individual la prețul din lista valorilor anexate la primul sistem și opțiunea C, o plată bazată pe valoarea de piață a unei elemente individuale la sau imediat înainte de 16 octombrie 1996 (data anunțării de către Guvern a răspunsului la raportul Cullen și a intenției lor legislative urmatoare). În cadrul opțiunii A, ar putea fi solicitată o plată de 150 de lire sterline pentru fiecare pistol de calibru mare. În cadrul opțiunii B, ar putea fi solicitată o plată care se bazează pe valori medii cu amănuntul la 16 octombrie 1996, redusă cu aproximativ 25% pentru a reflecta deprecierea normală în valoare. În cadrul opțiunii C, distribuitorii au dreptul să solicite „valoarea integrală a pieței” a pistolelor de calibru mare și a echipamentelor auxiliare pe care le dețin în stoc. Valoarea totală a pieței a fost calculată pe baza costului pentru distribuitorul de poziții plus 25%. În temeiul articolului 2 din al doilea amendament, dispozițiile articolului 16-18 din primul amendament au fost aplicate pistolelor de calibru mic. Armele de foc (Amendament) (nr. 2) Actul 1997 Schema de compensare („A doua schemă”) a fost făcută în decembrie 1997, după ce au fost prezentate în proiecte de amândoi Case ale Parlamentului și aprobate prin rezoluție a fiecărei Camere. A doua schemă aplicată în legătură cu pistolele de calibru mic deținute la 14 mai 1997 sau imediat înainte de 14 mai 1997. Data calculării valorii pieței complete în sensul opțiunii C a rămas 16 octombrie 1996. În cadrul celui de-al doilea schemă, s-a prevăzut o compensare în ceea ce privește pistolele de calibru mic, în condiții materiale identice cu cele prevăzute în primul schema în ceea ce privește pistolele de calibru mare.