CtEDO 28.09.2000 AI

AFFAIRE LOPES GOMES DA SILVA c. PORTUGAL

RESPONDENT
PRT
HOTĂRÂRE
28.09.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 10;Dommage matériel - réparation pécuniaire;Préjudice moral - constat de violation suffisant;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE LOPES GOMES DA SILVA c. PORTUGAL (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

A PATRA SECȚIUNE

c. PORTUGALIA

(Cererea nr. 37698/97)

28 septembrie 2000

28/12/2000

În cauza Lopes Gomes da Silva c. Portugalia,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), în sesiune de cameră compusă din:

DD. G. Ress, președintele,

Doamna N. Vajić,

și D. V. Berger, grefier al secțiunii,

După ce a deliberat în cameră de consiliu pe 30 mai și 7 septembrie 2000,

Pronunță hotărârea de mai jos, adoptată la această din urmă dată:

Au participat:

– pentru Guvern: DD. A. Henriques Gaspar, procuror general adjunct, agent, J.F. de Faria Costa, profesor la facultatea de drept a universității din Coimbra, consilier;

– pentru reclamant: Doamna F. Teixeira da Mota, avocat la baroul din Lisabona, consilier.

Curtea i-a ascultat în declarațiile lor.

I.

„(...) [președintele CDS/PP] arată că putea merge dincolo de cea mai grosolană caricatură (...) Dovadă, alegerea de neînțeles a conducerii CDS cu privire la persoana care va fi capul listei partidului la consilul orașului Lisabona. Ajunge să citești extractele din articolele recente ale D-lui Silva Resende din Jornal do Dia, pe care le publicăm în aceste pagini, pentru a-ți face o idee despre personajul pe care noul Partid Popular vrea să-l prezinte la consilul orașului principal al țării. Asta va părea neplauzibil și grotesc – dar e adevărat. Chiar și printre ruine veșnicul antiapuse și ruinate ale salazarismului, nu ai putea descoperi candidat ideologic mai grotesc și mai nepoleirat, un amestec la fel de incredibil de reacționarism grosolan, de bigoterie fascistă și de antisemitism vulgar. Orice personalitate importantă a Statului Nou sau orice primar al Lisabonei din vechimul regim ar fi trecut pentru un progresist remarcabil comparativ cu această descoperire strălucitoare (...). Totul nu ar fi decât o anecdotă fără consecință sau o greșeală de surrealismul politic dacă nu ar fi revelator al unei fețe ascunse pe care CDS vrea s-o ascundă după vălul transparent al dreapta modernă. Incapabil să găsească candidat credibil la consilul Lisabonei, ceea ce este deja simptomativ al fragilității unui partid care vrea să se prezinte ca posibil partid de guvernare, conducerea CDS a recurs la un personaj care reprezintă ceea ce e mai pios, des și ridicol în dreapta portugheză. Un personaj care pare n-a existat niciodată cu adevărat și pe care niciun umorist de rău gust nu ar fi putut imagina ca ultimul Abencerage salazarist în anii 90. Se presupune că tânărul lider [al CDS/PP] va fi crezut că găsește, în disperare de cauză, cineva capabil măcar să aducă înapoi clientela fotbalului, care e universul în care D. Silva Resende și-a făcut carieră remarcată. Se crede că majoritatea tinerilor Turci ai conducerii CDS s-a mulțumit să citească cronicile fotbalistice ale D-lui Silva Resende, ignorând perle minunate ale gândirii sale politice (...)".

„Evreul chel [D. L. Fabius] care-și petrece viața, în interventiile publice, propagând secularismul și Republica (aceste două stâlpi ai lipsei de credință religioasă și patriotică permit singure unui cititor mediu să decifreze intențiile), a judecat după alegeri că aceștia [socialiștii] fusesera învinși din cauza practicii lor politice și nu din cauza idealurilor lor." (Jornal do Dia, 6 aprilie 1993)

„Trecutul Clintonilor, și mai ales stilul campaniei lor pentru a ajunge la Casa Albă, revelau mult o nouă conspirație a stângii în ce are ea mai aberant: razboiul împotriva proprietății altora, cultul agnosticismului, relativismul moral, ipocrizia socială, secularismul inuman al vieții. Pentru a aprecia mobilizarea forțelor care au pus Clintonii pe orbită, ajunge să menționezi că lobby-ul evreu a plătit 60% din cheltuielile campaniei iar el nu reprezintă decât 5% din corpul electoral." (Jornal do Dia, 16 aprilie 1993)

[cu privire la revoluția din 25 aprilie 1974]

„(...) Americanii și Ruși s-au pus de acord să lovesc Portugalia cu o lovitură la Lisabona. Am fost trădata de Statele Unite, am fost trădata de NATO, care plasat la porțile Lisabonei o flotă de serviciu în caz că acest truc nu ar fi avut succes." (Jornal do Dia, 21 mai 1993)

„Nu e o coincidență dacă politicienii sunt peste tot implicați în cazuri grave de corupție. Acest haos moral, care amenință să înăbușe lumea și care atrage o perversitate generalizată, ce atrrage pedeapsa divină, a început acum mai mulți ani când centrele de otravire ideologică și agenții propagării erorii s-au instalat confortabil peste tot, când au corupt tineretul convertit la idoli, când au smuls femeile din sanctuarul casei, când au inundat lumea cu expoziția viciului și în sfârșit când au infiltrat partidele politice, plasîndu-le la serviciul lipsei de credință." (Jornal do Dia, 25 mai 1993)

„Loja masonică și sinagoga evreiască, chiar și când nu impun riturile și practicile inițiatice, flirtează mereu cu deținătorii puterii. Uneori, reușesc chiar să obțină investitura pentru posturi publice. Doar Frontul Național al lui Le Pen face excepție la această penetrare mai mult sau mai puțin subtilă. "Lepenismul" e calificat drept mișcare rasistă și persecutat prin procedee neimaginate, mergând de la agresiuni în plin ziuă la sabotajul mitingurilor, trecând prin calomnie organizată și adoptarea legilor nedrepte pentru a-l împiedica să progreseze în țesătura socială și mai ales pe treptele care duc la putere. Cu siguranță nu e că Frontul nu e lipsit de păcate politice, dar e singura forță politică care luptă deschis pentru restaurarea unei Franțe purtat-înalt valorile civilizației creștine și opusă gauchismului care, de la 1789, mină energiile naționale și face din drapelul național simbolul ereziei." (Jornal do Dia, 27 mai 1993)

„Îmi doare să trebuie să abordez subiecte care respiră suflul Satanei. Dar are de-a face în orașul oamenilor și e incontestabil că Răul folosește în toată dimensiunea sa lumea devastată de păcat. (...) Acum zece ani s-a făcut o anchetă în Franța pe păcat. Marea majoritate a oamenilor au răspuns în substanță că păcatul nu exista, că era tabu inventat de obscurantismul medieval. Imensa reculadă pe care o constituie acest răspuns ne dă idea decadenței moravurilor și a prăpastiei în care societatea contemporană cade." (Jornal do Dia, 5 iunie 1993)

„Majoritatea oamenilor ignoră că Hitler și Mussolini eram socialisti și e în această calitate că cuceriseră puterea în țările lor respective, apelând la toate viclenia și violența pe care canoanele stângii le oferiseră." (Jornal do Dia, 8 iunie 1993)

II.

„1. Cel care, adresând-se terților, acuză pe alt persoană de fapt, chiar sub forma unui simplu suspiciune, sau care enunță, cu privire la acea persoană, o opinie ce afectează onoarea și reputația, sau care reproducă o asemenea acuzație sau opinie, este pasibil de șase luni închisoare și amendă până la 50 de zile-amendă.

a) când acuzația se formează în vederea unui interes public legitim sau alt motiv valabil; și

b) dacă dovedește veridicitatea unei asemenea acuzații sau dacă are motive serioase s-o creadă adevărată de bună-credință.

(...)".

„Sunt considerate infracțiuni comise prin intermediul presei actele sau comportamente susceptibile de a afecta, prin intermediul publicării de texte sau imagini în presă, un interes juridic protejat de dreptul penal."

I.

„1. Oricine are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea opiniei și libertatea de a primi sau comunica informații sau idei fără ingerință autorităților publice și fără considerare de granițe. Prezentul articol nu împiedică statele supunerea întreprinderilor radiodifuzare, cinema sau televiziune unui regim de autorizări.

Dezbaterile în fața Curții au purtat pe întrebarea dacă ingerința era „necesară într-o societate democratică", pentru atingerea acestui scop.

A.

Argumentele părților

1.

Reclamantul

Reclamantul susține că articolul incriminat trebuie citit în context. Avea único obiectiv denunța candidatura persoanei vizate la post politic foarte important, consilul Lisabonei. Reclamantul judeca această candidatură disprețuibilă căci se baza, după opinia sa, pe idei contrare celor ale unei societăți democrate și pluraliste. Expresiile incriminate de curtea de apel din Lisabona vizau deci ideile D-lui Resende și nu persoană.

2.

Guvernul

B.

Aprecierea Curții

1.

Principii generale

i. Libertatea exprimare constituie fundament esențial societate democratice și condiție primordială progresului și epanouisment fiecărui. Sub rezerva paragraf 2, valide nu doar „informații" sau „idei" primite favoare sau considerate inofensive indiferente, dar și care doare, șoc tulbură. Poimaine vreșthi pluralismul, toleranța deschidere fără care nu „societate democratică". După cum precisează art. 10, exercițiu libertate supuse formalități, condiții, restricții sancțiuni care insă interpreteze strictie, necesitate trebuia stabilită convincător (a se vedea, printre alte, hotărârile Jersild c. Danemarca, 23 septembrie 1994, seria A nr. 298, pp. 23-24, § 31; Janowski c. Polonia [GC], nr. 25716/94, § 30, CEDH 1999-I; Nilsen Johnsen c. Norvegia [GC], nr. 23118/93, § 43, CEDH 1999-VIII).

ii. Aceste principii revest importanță particulară presă. Dacă aceasta nu trebuie treacă granițe stabilite în vederea, anume, „protecția reputație altora", îi incunde totuși comunica informații idei chestiuni politice precum alte subiecte interes general. Privitor limite critică admisibilă, sunt mai largi privindu persoană politică, acționând calitate personaj public, decât simplu particular. Persoană politică expune inevitabil conștient control atent fapte geste, atât jurnaliști masa cetățenilor, trebuie arată mai mare toleranță, mai ales când se dedă sine declarații publice putând pretează critică. Are drept deci vedea protejată reputație, chiar cadrul vieții private, imperativele protecție trebuie cântărite balanță interesele liber dezbatere chestiuni politice, excepții libertate expresiune apelând interpretare strînsă (a se vedea, anume, hotărârea Oberschlick c. Austria (nr. 2) 1 iulie 1997, Recueil hotărârilor deciziilor 1997-IV, pp. 1274-1275, § 29).

iii. Verificare caracter „necesar societate democratică" ingerință litigioasă impune Curții căuta dacă corespundea „nevoie socială imperioasă", dacă proporționată scop legitim urmărit și motive furnizate autoritățile naționale justifica pertinente suficiente (hotărârea Sunday Times c. Regatul Unit (nr. 1) 26 aprilie 1979, seria A nr. 30, p. 38, § 62). Pentru determina dacă există asemenea „nevoie" ce măsuri trebuie adoptate răspunde, autoritățile naționale bucură anume marjă apreciere. Aceasta insă nelimitată merge mână-n mână control european exercitat Curt, care trebuie spună în final dacă restricție se conciliază libertate exprimare protect art. 10 (a se vedea, printre alte, hotărârea Nilsen Johnsen citată, § 43). Curt n-are sarcina, exercita funcție, substituie jurisdicțiilor naționale: se vorba controlez, sub unghi articolului 10 lumina ansamblul cauzei, deciziile date acelea baza putere apreciere (ibidem).

2.

Aplicare specie principii susmenționat

Reclamantul, editorialul, reacționat asemenea știre exprimând vederi gândire politică ideologie D. Resende, invocând și mai general strategia politică urmărită Partid Popular candidatură.

De plus, reproducând, alături editorialul litigios, numeroase extracte articole recente D. Resende, reclamantul, director cotidianul Público epoca, a acționat respect regulile profesiei jurnalistul. Așadar, reacționând articole, a permite cititori formeze proprie opinie, confruntând editorialul cu declarații persoane vizate același editorial. Curt atribui mare importanță fapt.

II.

„Dacă Curt declară a existat încălcare Convenției Protocoalele sale, și dreptul intern Părți contractante superioare nu permite șterge decât incomplet consecințele încălcării, Curt acordă părți vătămate, cazul, satisfacție echitabilă."

A.

Prejudiciul

B.

Cheltuieli depen

C.

Dobânzi moratorii

a) Statul pârât trebuie versa reclamantul, termen trei luni de la data hotărâre va deveni definitivă conform art. 44 § 2 Convenție, 480.000 PTE (patru sute optzeci mie escudos portughezi) daunele materiale și 1.758.297 PTE (un milion șapte sute cincizeci opt mie două sute optzeci-șapte escudos portughezi) cheltuielile depen;

b) aceste montanți va major dobândă simplă 7% anual de la expirare termenului până versare;

Semnat în limba franceză, apoi pronunțat în ședință publică Palatul Drepturilor Omului din Strasbourg, 28 septembrie 2000.

Vincent Berger

Georg Ress

Grefier

Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-01-13
0,97
LOPES GOMES DA SILVA contre le PORTUGAL
QUATRIÈME SECTION DÉCISION [Note1] SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 37698/97 présentée par Vicente Jorge LOPES GOMES DA SILVA [Note2] contre le Portugal [Note3] La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 1
CtEDO 2000-07-27
0,96
AFFAIRE S.A. c. PORTUGAL
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE S.A. c. PORTUGAL (Requête n° 36421/97) ARRÊT STRASBOURG 27 juillet 2000 DÉFINITIF 27/10/2000 En l’affaire S.A. c. Portugal, La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant en une chambre comp
CtEDO 2003-03-27
0,95
AFFAIRE DIAS DA SILVA ET GOMES RIBEIRO MARTINS c. PORTUGAL
TROISIÈME SECTION AFFAIRE DIAS DA SILVA ET GOMES RIBEIRO MARTINS c. PORTUGAL (Requête n o 53997/00) ARRÊT STRASBOURG 27 mars 2003 DÉFINITIF 27/06/2003 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Conve
CtEDO 2007-10-31
0,95
AFFAIRE LOPES GOMES DA SILVA CONTRE LE PORTUGAL
Résolution CM/ResDH(2007)131 [1] Exécution de l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme Lopes Gomes da Silva contre le Portugal (Requête n o 37698/97, arrêt du 28/09/2000, définitif le 28/12/2000) Le Comité des Ministres, en vertu
CtEDO 2000-10-26
0,95
AFFAIRE CASTANHEIRA BARROS c. PORTUGAL
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CASTANHEIRA BARROS c. PORTUGAL (Requête n° 36945/97) ARRÊT STRASBOURG 26 octobre 2000 DÉFINITIF 26/01/2001 En l’affaire Castanheira Barros c. Portugal, La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section),
Sursă