AFFAIRE DIAS DA SILVA ET GOMES RIBEIRO MARTINS c. PORTUGAL

RESPONDENT

PRT

HOTĂRÂRE

27.03.2003

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 6-1;Dommage matériel - demande rejetée;Préjudice moral - constat de violation suffisant;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2003
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE DIAS DA SILVA ET GOMES RIBEIRO MARTINS c. PORTUGAL (CtEDO, 2003)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA CAUZA DIAS DA SILVA ȘI GOMES RIBEIRO MARTINS c. PORTUGALIA (solicitarea nr. 53997/00) HOTĂRÂREA STRASBURG 27 martie 2003 DEFINITIVF 27/06/2003 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. În cazul Dias da Silva și Gomes Ribeiro Martins c. Portugalia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se întrunește într-o cameră compusă din dnii Ress președinte Cabral Barreto Caflisch Türmen Zupančič H.S. Greve Traja judecători și de Berger, grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 24 ianuarie 2002 și 6 martie 2003, Renunță hotărârea adoptată la această ultimă dată procedura La originea cauzei se află o cerere (n 53997/00) îndreptată împotriva Republicii Portugheze și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, M Maria do Ceu Dias da Silva și domnul Fernando Gomes Ribeiro Martins ( Reclamanții sunt reprezentați în fața Curții de către J.J.F. Alves, avocat la Matosinhos. Guvernul portughez ( Cererea a fost atribuită celei de-a patra secțiuni a Curții [art. 52 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. În cadrul acesteia, camera însărcinată cu examinarea cauzei [art. 27 alineatul (1) din Convenție] a fost constituită în conformitate cu art. 26 alineatul (1) din Regulamentul de procedură. noiembrie 2001, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Prezenta cerere a fost atribuită celei de-a treia secțiuni, astfel modificată [art. 52 alineatul (1) ] printr-o decizie din 24 ianuarie 2002, Curtea a declarat cererea admisibilă. Atât reclamanții, cât și guvernul au prezentat observații scrise cu privire la fondul cauzei [art. 1 din Regulamentul de procedură]. Reclamanții s-au născut în 1966 și, respectiv, 1964 și au locuit în Matosinhos (Portugalia). La 26 martie 1996, reclamanții, care sunt soț și soție, iar tatăl primei recurente au depus la Tribunalul din Matosinhos o cerere de expulzare a chiriașilor (Acção de despejo 10. La 15 aprilie 1996, judecătorul a ordonat citația inculpaților și aceștia și-au prezentat concluziile ca răspuns la data de 31 octombrie 1996. La 16 noiembrie 1996, reclamanții și-au retras replica. 11. Au urmat cereri de informații privind o cerere de asistență judiciară formulată de inculpați. La 2 ianuarie 2001, judecătorul a emis o decizie pregătitoare (despacho saneador), specificând faptele deja stabilite și cele care trebuie stabilite și acceptând cererea de asistență judiciară formulată de inculpați. 13. La 8 februarie 2001, reclamanții au emis un certificat de deces al tatălui primei recurente, care a avut loc la 4 noiembrie 1997. printr-o ordonanță din 21 februarie 2001, judecătorul a decis să suspende instanța. 14. La 6 mai 2002, judecătorul a declarat întreruperea instanței, din lipsă de impuls al procedurii din partea reclamanților. 15. Procedura este încă în curs de desfășurare. 6 alin. (1) din Convenție, astfel: Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 17. Perioada care urmează să fie luată în considerare a început la 26 martie 1996, data sesizării Tribunalului din Matosinhos de către reclamanți. Procedura fiind încă în curs de desfășurare în fața aceleiași instanțe, durata în cauză este de șase ani și 11 luni. 18. Pentru a verifica dacă a existat o depășire a termenului rezonabil, trebuie să se țină seama de circumstanțele cauzei și de criteriile consacrate de jurisprudența Curții, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente (a se vedea, printre altele, Silva Pontes c. Portugalia, Hotărârea din 23 martie 1994, seria A n 286-A, p. 15 alineatul 39). Pentru reclamanți, această durată este în mod evident excesivă. 20. Guvernul recunoaște că procedura a suferit un termen lung de inactivitate și se referă la supraîncărcare excepțională a rolului Tribunalului din Matosinhos și subliniază că au fost luate măsuri pentru a remedia această situație. Astfel, au fost create două camere civile suplimentare și judecători auxiliari numiți, situația actuală fiind în mod clar îmbunătățită. 21. Curtea ia notă de poziția guvernului și de explicațiile sale; totuși, nu poate accepta un termen de inactivitate totală de trei ani și nouă luni, între data la care ministerul public a declarat că nu se opune cererii de asistență judiciară formulate de inculpați, la 1 aprilie 1997, și data deciziei pregătitoare, la 2 ianuarie 2001. Acest termen îi este suficient pentru a încheia o depășire a termenului rezonabil, chiar dacă, trebuie menționat, faptul că procedura rămâne fără evoluție de la suspendarea sa, la 21 februarie 2001, se datorează lipsei de impuls procedural din partea reclamanților. 22. În ceea ce privește supraîncărcarea rolului Tribunalului din Matosinhos, Curtea reafirmă că statelor contractante le revine sarcina de a-și organiza sistemul judiciar astfel încât instanțele lor să poată garanta tuturor dreptul de a obține o decizie definitivă cu privire la contestațiile privind drepturile și obligațiile sale civile într-un termen rezonabil (a se vedea Prin urmare, s-a depășit termenul rezonabil și, prin urmare, s-a încălcat art. 6 alineatul (1) al doilea paragraf din convenție privind aplicarea articolului 41 din convenție 24. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 000 EUR (EUR) pentru prejudicii materiale; ei subliniază că nu au putut beneficia de casa în cauză timp de mai mulți ani; de asemenea, solicită 13 000 EUR pentru daune morale. 26. Guvernul susține că prejudiciul material invocat nu are nicio legătură de cauzalitate cu presupusa încălcare; în ceea ce privește suma solicitată pentru prejudicii morale, aceasta ar fi excesivă. 27. Curtea nu percepe nicio legătură de cauzalitate între durata procedurii și prejudiciul material invocat de solicitanți. Întradevăr, dreptul invocat de solicitanți în fața instanțelor naționale trebuia să fie decis în cadrul procedurii interne, care rămâne pendinte. Astfel, Curtea respinge pretențiile acestora în acest sens. Cu toate acestea, Curtea recunoaște că reclamanții au putut suferi un anumit prejudiciu moral din cauza întârzierilor constatate și subliniază că procedura se află în curs de desfășurare începând cu 21 februarie 2001, din cauza lipsei unui impuls procedural din partea reclamanților, fără ca aceștia să încerce să pună capăt acestei situații. În aceste condiții, Curtea consideră că eventuala eroare morală suferită de solicitanți este suficient de remediată prin constatarea încălcării (Scopeliti c. Italia , Hotărârea din 23 noiembrie 1993, seria A n 278, p. 10, alineatul 31). Cheltuieli și cheltuieli de judecată 28. Reclamanții solicită rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată suportate în Portugalia, adică 1 492,61 EUR, precum și cele angajate în fața Curții, respectiv 3 200 EUR. De asemenea, acestea solicită rambursarea taxei pe valoarea adăugată de 17% pe care trebuie să o plătească din aceste sume. 29. Guvernul se bazează pe înțelepciunea Curții. 30. Curtea consideră că este rezonabil să acorde reclamanților 1 250 EUR în acest sens, plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit. Interese moratorii 31. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, LA UNANIMITATE, A declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenția menționată faptul că constatarea unei încălcări oferă în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de solicitanți afirmă că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, 1 250 EUR (o mie două sute cincizeci de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit decât de la expirarea termenului respectiv și până la plată, această sumă va fi majorată cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 27 martie 2003 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Vincent Berger Georg Ress Moduler Președinte