DUREE EXCESSIVE DES PROCEDURES JUDICIAIRES EN ITALIE

Rezoluția interimară ResDH(2000)135 Durata excesivă a procedurilor judiciare în Italia Măsuri cu caracter general (adoptată de Comitetul miniștrilor la 25 octombrie 2000, cu ocazia reuniunii 727 a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, acționând în temeiul articolului 46 alin. (2) (fostul articol 54) și fostul articol 32 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "Convenția") Reamintind că toate Înaltele P ă r ț i care se opun Convenției s-au angajat să respecte hotărârile Cu r ț ii și deciziile Comitetului de Miniștri și că, prin urmare, au obliga ț ia de a lua măsurile necesare pentru a se conforma acestora, în special prin adoptarea unor măsuri cu caracter general care să prevină noi încălcări ale c o n s t i t ă ț ii, similare celor deja constatate Reamintind că întârzierile excesive în administrarea justiției reprezintă un pericol important, în special pentru respectarea statului de drept, luând în considerare numărul mare de decizii ale Comitetului de Miniștri și afluxul continuu de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului ( de condamnare a Italiei pentru încălcarea articolului 6 din Convenție din cauza duratei excesive a procedurilor judiciare în fața instanțelor civile, penale și administrative;

Reamintind că problema adoptării de către Italia a unor măsuri cu caracter general pentru evitarea unor noi încălcări ale Convenției de acest tip se află pe ordinea de zi a Comitetului miniștrilor de când hotărârile Curții, în anii '90, au subliniat existența unor probleme structurale grave în funcționarea sistemului judiciar italian Reamintind informațiile furnizate de guvernul italian cu privire la măsurile cu caracter general deja adoptate pentru accelerarea procedurilor judiciare (a se vedea Rezoluțiile DH (92) 26, DH (95) 82, DH (97) 336 și rezoluțiile interimare DH (99) 436 și DH (99) 437) Reamintind că, în ultimele două rezoluții interimare, Comitetul a decis să reia, în termen de cel mult un an, examinarea problemei dacă măsurile anunțate de guvernul italian ar evita efectiv noi încălcări ale Convenției Reluând această examinare și observând cu satisfacție faptul că cele mai înalte autorități italiene și-au manifestat recent, atât la nivel național, cât și în fața organelor Consiliului Europei, angajamentul solemn de a găsi în cele din urmă o soluție eficientă la situația actuală și care să evidențieze, de asemenea, progresele înregistrate în punerea în aplicare a unei reforme importante a sistemului judiciar italian, în special în vederea găsirii unor soluții pe termen lung,

a asigurării unei diligențe speciale în tratarea celor mai vechi și care merită o atenție deosebită, precum și a reducerii volumului de lucru al Curții; Reformele includ următoarele trei linii de acțiune: - modernizarea structurală profundă a sistemului judiciar pentru o mai bună eficiență pe termen lung (în special prin introducerea articolului 6 din Convenție în Constituția italiană, raționalizarea repartizării competențelor între instanțele civile și administrative, utilizarea sporită a judecătorului unic, crearea de judecători de pace și, ulterior, extinderea competențelor acestora și la infracțiunile minore, noi mecanisme simplificate de soluționare a litigiilor, modernizarea unei serii de norme de procedură; - măsuri speciale pentru a aborda cele mai vechi cauze pendinte în fața instanțelor civile naționale sau pentru a introduce îmbunătățiri care, deși sunt structurale, pot avea deja efecte pozitive pe termen scurt (în special crearea de sezioni stralcio , formațiuni judiciare provizorii compuse din judecători onorarii însărcinați cu încheierea cauzelor civile pendinte începând din mai 1995, o creștere semnificativă a numărului de judecători și de membri ai personalului administrativ și două rezoluții importante ale Consiglio superiore della Magistratura (Consiliul Superior al Magistraturii), care instituie mecanisme de control și directive speciale pentru judecători,

pentru a evita ca procedurile să nu mai fie lungi și să accelereze procedurile care au fost deja cenzurate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului) - reducerea fluxului de cereri către Curte și accelerarea procedurilor de despăgubire prin crearea unei căi de atac interne în cazurile de durată excesivă a procedurilor (propunerea de lege a fost aprobată de Senat la 28 septembrie 2000 și ar trebui să poată fi adoptată în viitorul apropiat) ; Recunoscând că nu ne putem aștepta ca măsurile din primul grup, care vizează o reformă structurală a întregului sistem judiciar italian, să producă efecte semnificative înainte de o perioadă rezonabilă de timp, deși se pot vedea deja primele semne ale unei tendințe pozitive în statisticile recente furnizate de autoritățile italiene Comitetului miniștrilor; având în vedere faptul că alte măsuri, în special crearea sezioni stralcio care au fost destinate să asigure proceduri speciale și accelerate pentru cele mai vechi cauze civile, nu au fost puse în aplicare pe deplin, cu toate că recent numărul judecătorilor remunerați recrutați a atins 75% din totalul prevăzut inițial; Observând cu interes caracterul inovator al măsurilor celui de-al treilea grup care, în plus, constituie o recunoaștere la nivel național, simbolică și concretă,

a răspunderii depline și directe a autorităților naționale pentru încălcările Convenției care rezultă din termenele excesive în administrarea justiției, subliniind totuși că crearea unei astfel de căi de atac naționale nu scutește în niciun fel de obligația de a continua cu atenție adoptarea măsurilor cu caracter general necesare pentru a preveni noi încălcări Concluzionând, prin urmare, că Italia, deși a depus eforturi inepuizabile pentru rezolvarea problemei și că a adoptat măsuri de diferite tipuri care oferă o speranță reală de îmbunătățire a situației într-un termen rezonabil, nu și-a îndeplinit pe deplin până în prezent obligația de a se conforma hotărârilor Curții și deciziilor Comitetului de Miniștri care constată încălcări ale articolului 6 din convenție, din cauza duratei excesive a procedurilor judiciare, - solicită autorităților italiene, având în vedere gravitatea și persistența acestei probleme: - să mențină prioritatea majoră acordată în prezent reformei sistemului judiciar italian și să facă progrese rapide și vizibile în punerea în aplicare a reformelor, - să continue examinarea măsurilor suplimentare care ar putea ajuta în mod eficient la prevenirea noilor încălcări ale Convenției din cauza duratei excesive a procedurilor judiciare, - să informeze Comitetul miniștrilor cu cea mai mare atenție cu privire la toate măsurile luate în acest scop;

- decide să continue examinarea atentă a acestei probleme până când reforma sistemului judiciar italian devine pe deplin eficientă și până la confirmarea completă a inversării tendințelor la nivel național - decide, între timp, să reia analiza progreselor realizate, cel puțin anual, în lumina unui raport complet prezentat anual de autoritățile italiene.

Résolution intérimaire ResDH(2000)135 Durée excessive des procédures judiciaires en Italie Mesures de caractère général (adoptée par le Comité des Ministres le 25 octobre 2000, lors de la 727 e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, agissant en vertu de l'article 46 § 2 (ancien article 54) et de l'ancien article 32 de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la Convention»), Rappelant que toutes les Hautes Parties Contractantes à la Convention se sont engagées à respecter les arrêts de la Cour et les décisions du Comité des Ministres et qu'elles ont donc l'obligation de prendre les mesures nécessaires pour se conformer à ceux-ci, notamment en adoptant des mesures de caractère général prévenant de nouvelles violations de la Convention, similaires à celles déjà constatées ; Rappelant que des délais excessifs dans l'administration de la justice représentent un important danger, notamment pour le respect de l'Etat de droit ; Prenant en compte le grand nombre de décisions du Comité des Ministres et l'afflux continu d'arrêts de la Cour européenne des Droits de l'Homme (« la Cour ») condamnant l'Italie pour violation de l'article 6 de la Convention en raison de la durée excessive des procédures judiciaires devant les juridictions civiles, pénales et administratives ;

Rappelant que la question de l'adoption par l'Italie de mesures de caractère général pour éviter de nouvelles violations de la Convention de ce type se trouve à l'ordre du jour du Comité des Ministres depuis que les arrêts de la Cour, dans les années 90, ont souligné l'existence de sérieux problèmes structurels dans le fonctionnement du système judiciaire italien ; Rappelant les informations fournies par le Gouvernement italien sur les mesures de caractère général déjà adoptées pour accélérer les procédures judiciaires (voir Résolutions DH (92) 26, DH (95) 82, DH (97) 336 et les Résolutions intérimaires DH (99) 436 et DH (99) 437) ; Rappelant que dans les deux dernières résolutions intérimaires le Comité avait décidé de reprendre, dans un délai d'un an au plus tard, l'examen de la question de savoir si les mesures annoncées par le Gouvernement italien éviteraient de façon efficace de nouvelles violations de la Convention ; Ayant repris cet examen, et notant avec satisfaction que les plus hautes autorités italiennes ont récemment manifesté, aussi bien sur le plan national que devant les organes du Conseil de l'Europe, leur engagement solennel à trouver finalement une solution effective à la situation actuelle et notant également les progrès accomplis dans la mise en œuvre de l'importante réforme du système judiciaire italien entreprise afin, notamment,

de trouver des solutions à long terme, de garantir une diligence spéciale dans le traitement des affaires les plus anciennes et méritant une attention particulière ainsi que d'alléger la charge de travail de la Cour ; Notant que les réformes comprennent les trois différentes lignes d'action suivantes, à savoir : - la profonde modernisation structurelle du système judiciaire pour une meilleure efficacité à long terme (notamment par l'introduction de l'article 6 de la Convention dans la Constitution italienne, la rationalisation de la répartition des compétences entre les juridictions civiles et administratives, l'utilisation accrue du juge unique, la création de juges de paix et, par la suite, l'extension de leurs compétences également aux infractions pénales mineures, de nouveaux mécanismes simplifiés de règlement des différends, la modernisation d'un certain nombre de règles de procédures) ; - des mesures particulières pour traiter les plus anciennes affaires pendantes devant les juridictions civiles nationales ou visant à introduire des améliorations qui, tout en étant de nature structurelle, puissent déjà produire des effets positifs à court terme (en particulier la création des sezioni stralcio , des formations judiciaires provisoires composées de juges honoraires chargées de mener à terme les affaires civiles pendantes depuis mai 1995,

une augmentation importante des effectifs des juges et du personnel administratif et deux importantes résolutions du Consiglio superiore della Magistratura (Conseil supérieur de la magistrature), établissant des mécanismes de contrôle et des directives spéciales pour les juges afin d'éviter qu'il n'y ait davantage de procédures déraisonnablement longues et d'accélérer celles qui ont déjà été censurées par la Cour européenne des Droits de l'Homme) ; - la réduction du flux de requêtes à la Cour et l'accélération des procédures d'indemnisation par la création d'une voie de recours interne dans les affaires de durée excessive de procédures (la proposition de loi a été approuvée par le Sénat le 28 septembre 2000 et devrait pouvoir être adoptée dans un futur proche) ; Reconnaissant que l'on ne peut s'attendre à ce que les mesures du premier groupe, visant à une réforme structurelle de l'ensemble du système judiciaire italien, produisent des effets significatifs avant un laps de temps raisonnable, bien qu'il soit déjà possible de voir les premiers signes d'une tendance positive dans les statistiques récemment fournies par les autorités italiennes au Comité des Ministres ; Notant que certaines autres mesures, et notamment la création des sezioni stralcio qui étaient destinées à assurer des procédures spéciales et accélérées pour les affaires civiles les plus anciennes,

n'ont pas été complètement mises en oeuvre, bien que récemment le nombre de juges honoraires recrutés ait atteint 75% du total initialement prévu ; Notant avec intérêt le caractère innovateur des mesures du troisième groupe qui, de plus, constituent une reconnaissance au plan national, tant symbolique que concrète, de l'entière et directe responsabilité des autorités nationales pour les violations de la Convention résultant des délais excessifs dans l'administration de la justice, mais soulignant néanmoins que la création d'une telle voie de recours nationale ne dispense en aucune manière de l'obligation de poursuivre avec diligence l'adoption des mesures de caractère général nécessaires pour prévenir de nouvelles violations ; Concluant, en conséquence, que l'Italie, tout en faisant d'indéniables efforts pour résoudre le problème et bien qu'ayant adopté des mesures de différents types qui donnent un réel espoir d'amélioration de la situation dans un délai raisonnable, ne s'est pas, jusqu'à ce jour, parfaitement acquittée de son obligation de se conformer aux arrêts de la Cour et aux décisions du Comité des Ministres constatant des violations de l'article 6 de la Convention en raison de la durée excessive des procédures judiciaires, - demande aux autorités italiennes,

au vu de la gravité et de la persistance de ce problème: - de maintenir la haute priorité actuellement donnée à la réforme du système judiciaire italien et de faire de rapides et visibles progrès dans la mise en œuvre des réformes, - de continuer l'examen de mesures supplémentaires qui pourraient aider efficacement à prévenir de nouvelles violations de la Convention en raison de la durée excessive de procédures judiciaires, - d'informer le Comité des Ministres avec la plus grande diligence de toutes mesures prises à cet effet ; - décide de continuer l'examen attentif de ce problème jusqu'à ce que la réforme du système judiciaire italien devienne tout à fait efficace et jusqu'à ce que le renversement de tendance au plan national soit complètement confirmé ; - décide, dans l'intervalle, de reprendre l'examen des progrès accomplis, au moins sur une base annuelle, à la lumière d'un rapport complet présenté chaque année par les autorités italiennes.