DUREE EXCESSIVE DES PROCEDURES JUDICIAIRES EN ITALIE

RESPONDENT

ITA

HOTĂRÂRE

19.03.2009

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

DUREE EXCESSIVE DES PROCEDURES JUDICIAIRES EN ITALIE (CtEDO, 2009)

HUDOC · oficial

Rezoluția interimară CM/ResDH(2009) 42 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului privind durata excesivă a procedurilor judiciare în Italia Progrese realizate și probleme nerezolvate în măsurile cu caracter general menite să asigure executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în: - 2183 de cauze împotriva Italiei privind durata excesivă a procedurilor judiciare (enumerate în anexa I) (Suivirea Rezoluțiilor interimare DH(97)336, DH(99) 2002/93 DH(99)437, ResDH(2000)135, ResDH(2005) 114 și CM/ResDH(2007)2), și - cauzele privind procedurile de faliment (articolele 1 din Protocolul nr. 1 și 6 alineatul (1) (enumerate în anexa II) [În temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "convenția"), având în vedere numeroasele hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "Curtea"). De la începutul anilor 1980, Comitetul miniștrilor au adoptat decizii care au scos la iveală probleme structurale din cauza duratei excesive a procedurilor judiciare civile, penale și administrative în Italia. Reamintind reformele importante ale procedurilor civile și penale și ale procedurii Curții de Conturi, care au determinat Comitetul să închidă examinarea acestor aspecte ale problemei în anii 1990 (a se vedea rezoluțiile DH(1992)26, DH(1995)82 și DH(1994)26) Reamintind că, ulterior, fluxul continuu de noi constatări ale încălcărilor a determinat Comitetul să reia examinarea acestor proceduri. Reamintind că Comitetul a decis să mențină aceste cazuri pe ordinea de zi până la punerea în aplicare a reformelor efective și până la confirmarea definitivă a inversării tendințelor în cursul procedurii pe plan național (Rezoluția interimară DH(2000)135) Reamintind că, la fel ca în Rezoluția interimară ResDH(2005) 114, Comitetul în ultima rezoluție interimară CM/ResDH(2007)2, a solicitat autorităților italiene să-și mențină angajamentul politic de a rezolva problema duratei excesive a procedurilor judiciare și le-a invitat să inițieze o acțiune interdisciplinară care să implice principalii actori ai justiției și să fie coordonați la cel mai înalt nivel politic în vederea elaborării unei noi strategii eficiente întrucât, în Rezoluția interimară CM/ResDH(2007)27 privind procedurile de faliment, Comitetul a salutat adoptarea reformei din 2006 privind procedurile de faliment și efectele imediate ale acesteia, care a permis eliminarea numeroaselor restricții privind drepturile și libertățile puse în discuție de hotărârile Curții; întrucât, în plus, a solicitat autorităților italiene să furnizeze informații cu privire la efectele acestei reforme asupra accelerării procedurilor de faliment și a decis să examineze împreună aceste cazuri cu cauzele care ridică problema mai generală a duratei excesive a procedurilor judiciare Reamintind că, din cauza duratei excesive a procedurilor, disfuncționarea justiției reprezintă un pericol grav pentru respectarea statului de drept, salutând cooperarea regulată și strânsă stabilită între autoritățile italiene și secretariat, în special prin întâlniri bilaterale la nivel înalt la Roma în octombrie 2007 și octombrie. 2008, pentru a informa Comitetul miniștrilor cu privire la progresele înregistrate ca urmare a adoptării Rezoluției interimare ResDH(2007)2, în ceea ce privește problema structurală a duratei excesive a procedurilor în fața instanțelor civile, penale și administrative și eficacitatea justiției în general Reflectând cu satisfacție voința politică a autorităților de a depăși problema structurală a duratei excesive a procedurilor judiciare și salutând acțiunile întreprinse în ultimii ani în favoarea reformei legislative, a reorganizării sistemului judiciar și a gestionării procedurilor de către judecători Subliniind declarațiile făcute la începutul anului 2009 de președinții celor mai înalte instanțe (Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Casație), precum și ministrul Justiției care arată că autoritățile sunt hotărâte să acorde problemei structurale a duratei procedurilor prioritatea necesară în domeniile lor respective, asigurând punerea în aplicare a măsurilor deja adoptate și adoptarea rapidă a măsurilor ulterioare menite să îmbunătățească eficiența justiției Evaluarea Comitetului miniștrilor după examinarea informațiilor furnizate de autoritățile italiene cu privire la măsurile luate de la adoptarea Rezoluțiilor interimare CM/ResDH(2007)2 și CM/ResDH(2007)27, așa cum sunt prezentate în documentul de informare CM/Inf/DH(2008)42 din 28 noiembrie 2008 și în anexa II la prezenta rezoluție 1) Proceduri civile s și penale Observând că, fără a aduce atingere măsurilor luate, statisticile pentru perioada 2006-2007 indică încă o creștere a duratei procedurilor, în special în fața anumitor instanțe (judecăți de pace și cursuri de apel), precum și o întârziere considerabilă în domeniul civil și penal (aproximativ 5,5 milioane de cauze pendinte civile și 3,2 milioane de cauze pendinte în fața penalității) și, prin urmare, trebuie găsită o soluție definitivă la problema structurală a duratei procedurilor; să se ia în considerare progresele înregistrate până în prezent în acest domeniu, în special Decretul-lege nr. 112 din 25 iunie 2008, devenit Legea nr. 133 din 6 iunie 2008 august 2008, care a introdus modificări menite să reducă considerabil numărul de litigii civile în care comportamentul părților a provocat întârzieri în procedură Decretul-lege nr. 92 din 23 mai 2008, devenit Legea nr. 125 din 24 iulie 2008, care a modificat Codul de procedură penală în vederea accelerării și raționalizării procedurii în dreptul penal Având în vedere că reformele adoptate nu vor produce rezultate decât pe termen mediu Observând, de asemenea, proiectul de lege (A.S. 1082), prezentat în prezent Parlamentului, care urmărește accelerarea tratamentului cauzelor civile, prin reformarea în mare parte a procedurii civile, cu o strategie de bază pentru reducerea numărului de procese, accelerarea celor în curs de desfășurare și dezvoltarea unor căi alternative la soluționarea litigiilor Reamintind că în mai multe hotărâri privind căile de atac împotriva duratei excesive a procedurilor (Legea nr. 859/2001, obținerea unei satisfacții echitabile în cazul nerespectării termenului rezonabil și modificarea articolului 375 din Codul de procedură civilă, denumit Legea Pinto), Curtea Europeană a considerat că plata întârziată a indemnizației reclamantului nu constituie o reparație adecvată și că, în consecință, acesta ar putea considera întotdeauna că acesta a fost victima unei încălcări a cerinței de a lua o măsură rezonabilă, iar statisticile arată o creștere a duratei procedurilor în fața cursurilor de apel competente pentru a decide asupra acțiunilor de recurs. Legea Pinto ÎN SPUNE autorităților italiene să își continue în mod activ eforturile pentru a asigura adoptarea rapidă a măsurilor deja avute în vedere privind procedura civilă, pe care le adoptă de urgență cu privire la măsurile ad hoc în vederea reducerii întârzierii procedurilor civile și penale, acordând prioritate celor mai vechi cazuri și celor care necesită o atenție specială, să prevadă resurse suficiente pentru a asigura punerea în aplicare a tuturor reformelor și să ia orice alte măsuri care să permită îmbunătățirea eficienței justiției; autoritățile să continue activitățile de sensibilizare în rândul judecătorilor pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor INVITĂ autoritățile să stabilească un calendar al rezultatelor preconizate pe termen mediu pentru a le evalua pe măsură ce sunt puse în aplicare reformele și să adopte o metodă de analiză a acestor rezultate, astfel încât să se efectueze eventualele ajustări necesare ÎNCURAJĂ autoritățile să ia în considerare o modificare a Legii nr. 89/2001 (Legea Pinto) pentru a institui un sistem de finanțare care să permită soluționarea problemelor legate de întârzierea plății indemnizațiilor acordate, simplificarea procedurii și extinderea domeniului de aplicare a căii de atac, astfel încât să includă somații care să permită accelerarea procedurii. 2) Proceduri administrative care salută progresele înregistrate în urma reformei litigiilor administrative (Legea nr. 205 din 21 iulie 2000) privind accelerarea procedurilor, care începe să producă efecte concrete asupra duratei acestora, considerând că problema reală a instanțelor administrative este în prezent o întârziere care, în 2007, era de 640 000 de cauze pendinte în primă instanță și 21 000 în apel; Să se ia notă de măsurile specifice adoptate pentru a reduce întârzierea, cum ar fi - Legea nr. 133 din 6 august 2008, care, printre altele, a redus de la 10 la 5 ani termenul de expirare a unei plângeri administrative la lună pe care părțile o solicită instanței să stabilească o dată de ședință; și - aplicarea pe scară mai largă a noilor tehnologii ale informației (Nuovo Sistema Informativo della Giustizia Amministrativa), care ar trebui să permită identificarea cu ușurință a procedurilor prevăzute, care să țină seama și de măsurile avute în vedere în această privință (în special, instituirea secțiunilor provizorii speciale); ÎNCURAJĂ autoritățile italiene să continue acțiunile în vederea să se identifice cu precizie întârzierile procedurilor administrative de adoptare a măsurilor avute în vedere pentru a reduce această întârziere și pentru a evalua impactul măsurilor luate asupra întârzierii. 3) Proceduri de faliment care să ia act de reforma introdusă de Legea nr. 80 din 14 mai 2005 și de Decretul legislativ nr. 5 din 9 ianuarie 2006 privind procedurile de faliment (ale căror măsuri sunt detaliate în anexă) care a vizat, printre altele, accelerarea acestor proceduri și simplificarea diferitelor etape ale procedurii Observând, având în vedere statisticile furnizate de guvern, că, în valoare absolută, numărul asignărilor în declarație de faliment și cel al falimentelor au scăzut cu aproximativ 40% în 2007 (adică după data intrării în vigoare a reformei menționate anterior) Observând, de asemenea, că, în ceea ce privește accelerarea procedurilor, reforma a contribuit la reducerea substanțială a etapei de verificare a creanțelor, grupate într-o singură audiere; Având în vedere faptul că reforma nu a avut încă toate efectele dorite în ceea ce privește durata excesivă a procedurilor de faliment, în măsura în care aceasta se aplică numai procedurilor introduse după intrarea sa în vigoare, iar statisticile disponibile se limitează la anul 2007; Reamintind, totuși, că durata acestor proceduri a rămas stabilă, chiar și în 2007, în jurul unei medii de 3300 de zile (aproximativ nouă ani) pentru perioada 2003-2007, iar procedurile pendinte înainte de intrarea în vigoare a reformei, cărora nu li se aplică, continuă să fie afectate; autoritățile italiene pentru a-și continua eforturile pentru a asigura că reforma procedurilor de faliment contribuie pe deplin la accelerarea acestor proceduri, pentru a-și evalua efectele pe măsură ce punerea în aplicare este pusă în aplicare pentru a adopta orice alte măsuri necesare pentru a-i asigura eficacitatea și pentru a adopta orice alte măsuri necesare pentru a accelera procedurile pendinte pentru care reforma nu se aplică. 4) Măsuri de îmbunătățire a eficienței sistemului judiciar care reamintesc măsurile adoptate pentru îmbunătățirea organizării structurale a sistemului judiciar (Decizia nr. 143 din 16 Septembrie 2008, creșterea numărului de judecători și de proceduri disciplinare împotriva judecătorilor), precum și faptul că, în cadrul juridic actual, anumite instanțe din diferite regiuni italiene au obținut rezultate excelente în ceea ce privește reducerea întârzierii și accelerarea procedurii prin îmbunătățirea organizării și a gestionării muncii acestora Observând că Ministerul Justiției își continuă acțiunea de a dezvolta utilizarea tehnologiilor informației în toate instanțele, în special prin introducerea procesului civil electronic (Procesul civil telematico INVITĂ autoritățile să asigure difuzarea acestor bune practici către alte jurisdicții, să pună în aplicare măsurile organizatorice luate, inclusiv utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informației în toate jurisdicțiile, și să adopte orice măsuri noi care să permită promovarea unei conduite mai responsabile și mai eficiente a tuturor părților interesate din sistemul judiciar. Având în vedere cele de mai sus, Comitetul miniștrilor DECIDE trebuie să reia examinarea progreselor înregistrate până la sfârșitul anului 2009 în ceea ce privește procedurile administrative, pentru a lua în considerare posibilitatea de a închide examinarea cauzelor în cauză la jumătatea anului 2010 pentru procedurile civile, penale și de faliment INVITE autoritățile italiene să îl informeze periodic cu privire la orice dezvoltare, pentru a asigura monitorizarea continuă a situației diferitelor măsuri, inclusiv, dacă este cazul, prin intermediul unor reuniuni bilaterale între autorități și secretariat. Anexa I la Rezoluția interimară CM/ResDH(2009)42 Informațiile furnizate de autoritățile italiene Comitetului miniștrilor cu privire la măsurile generale pentru a le permite să respecte hotărârile Curții Europene cu privire la durata excesivă a procedurilor judiciare sunt rezumate în documentul de informare CM/Inf/DH(2008)42 din 28 noiembrie 2008 □Bilan al măsurilor adoptate de autoritățile italiene pentru perioada 2006-08 privind durata excesivă a procedurilor judiciare - 2183 cauze împotriva Italiei 2183 cauze de durată a procedurilor judiciare (a se vedea, de asemenea, pentru mai multe detalii, CM/Inf/DH(2005)31 și addendumul 1 și 2, CM/Inf/DH(2005)33, CM/Inf(2005)39, CM/Inf/DH(2008)42 Rezoluții interimare DH(97) 336, DH(99) [36] DH(99) 437, ResDH(2000)135 și CM/ResDH(2007) 2 A se vedea anexa pentru lista acestor cauze Anexa II la Rezoluția interimară CM/ResDH(2009) 42 - Cauze privind procedurile de faliment (articolele 1 din Protocolul nr. 1 și 6§1) Rezoluția interimară CM/ResDH(2007)27 CM/Inf/DH(2008) 42 32190/96 Luordo, Hotărârea din 17/07/03, definitivă la 17/10/03 56298/00 Bottaro, Hotărârea din 17/07/03, definitivă la 17/10/03 47778/99 Bassani, Hotărârea din 11/12/03, definitivă la 11/03/04 14448/03 Bertolini, Hotărârea din 18/12/2007, definitivă la 07/03 1595/02 De Blasi, Hotărârea din 05/10/2006, definitivă la 12/022/2007 10347/02 Di Ieso, Hotărârea din 03/07/2007, definitivă la 03/10/2007 77986/01 Forte, Hotărârea din 10/11/2005, definitivă la 10/02/2006 10756/02 Gallucci, Hotărârea din 12/06/2007, definitivă la 12/11/2007 10481/02 Gasser, Hotărârea din 21/09/2006, definitivă la 12/02 5984/00 Gorgi, Hotărârea din 24/03/2005, definitivă la 06/07/2005 7503/02 Neroni, Hotărârea din 20/04/2004, definitivă la 10/11/2004 39884/98 Parisi și 3 altele, Hotărârea din 05/02/04, definitivă la 05/05/04 44521/98 Peroni, Hotărârea din 06/11/03, definitivă la 06/02/04 52985/99 S.C., V.P., F.C. și E.C., Hotărârea din 6/11/03, definitivă la 6/02/04 7842/02 Viola și altele, Hotărârea din 08/01/2008, definitivă la 08/04/2008 Informații suplimentare furnizate de autoritățile italiene cu privire la durata excesivă a procedurilor de faliment Reforma procedurii de faliment se bazează pe două texte normative, Legea nr. 80 din 14 mai 2005 și Decretul nr. 5 din 9 ianuarie 2006. Pe lângă modificările (în ceea ce privește restricțiile personale care decurg din faliment și recursurile la actele judecătorului delegat și ale lichidatorului) realizate în scopul respectării indicațiilor ad hoc ale Curții, această reformă s-a concentrat, de asemenea, asupra obiectivului accelerării procedurilor de faliment, în special prin următoarele mijloace: domeniul de aplicare raționalae personae al procedurii de faliment a fost redus, în timp ce valoarea datoriilor, necesară pentru a obține o declarație de faliment, a fost mărită procedura în caz de faliment declarată de o instanță necompetentă, precum și în cazul unui apel împotriva declarației de faliment, a fost simplificată sunt necesare competențe profesionale suplimentare pentru exercitarea funcțiilor de sindicalizare competențele Comitetului creditorilor au fost extinse au fost introduse termene mai scurte și mai stricte în etapa pregătitoare care precede declarația de faliment, precum și termene mai stricte pentru examinarea datoriei din declarația de faliment (180 de zile); de asemenea, au fost introduse termene mai stricte pentru ședința de verificare a stării datoriei (120 de zile de la depunerea declarației de faliment), pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor în pasiv (30 de zile înainte de data ședinței) și pentru cererile în afara termenelor, precum și pentru obiecțiile în acest sens, a căror procedură a fost simplificată. procedura de determinare a datoriei a fost simplificată și raționalizată, iar instanța delegată ar trebui să îl aprobe imediat pe lichidator trebuie să prezinte, la începutul procedurii și în termen de 60 de zile de la întocmirea inventarului, un plan de lichidare a activului, în special în ceea ce privește modalitățile și calendarul de recuperare a activului. termenele de introducere și de prescripție, stabilite pentru acțiunea de revocare a actelor frauduloase comise de un ratat, au fost reduse, astfel încât să se limiteze litigiile apărute în urma falimentului în sine, procedura de repartizare a activelor a fost simplificată au fost extinse posibilitățile de închidere mai devreme a procedurii de faliment, prin acorduri economice (concordate și alte instrumente similare); posibilitățile de redresare a întreprinderii aflate în faliment sau a celui aflat în faliment au fost extinse, în special pentru prima, prin măsuri care permit continuarea activității întreprinderii și, pentru a doua, prin introducerea noțiunii de esdebitazione , și anume eliminarea datoriilor neîndeplinite în urma procedurii de faliment, în cazurile în care persoana în cauză s-a comportat într-un mod care a accelerat procedura; procedura poate fi încheiată imediat în cazul insuficienței activului procedura de administrare controlată care a întârziat procedura cu doi ani în cazul în care întreprinderea nu se redresează a fost abrogată. Reforma a extins procedura camerei de consiliere la procedurile care decurg dintr-o procedură de faliment, deoarece reprezintă o procedură mai rapidă și mai puțin complexă, menținând în același timp principiile contradicției dintre părți și ale egalității armelor. Conform informațiilor furnizate de Ministerul Justiției, această reformă a condus la o reducere semnificativă a recursurilor pentru obținerea unei declarații de faliment și, prin urmare, a numărului de proceduri deschise. În plus, în ceea ce privește accelerarea procedurilor pendinte, aceasta a avut, de asemenea, efecte pozitive asupra etapei de verificare a creanțelor, a căror durată a fost redusă în mod semnificativ. Reforma, în conformitate cu art. 150, nu se aplică decât procedurilor inițiate după data intrării sale în vigoare (16 iulie 2006) și întrucât datele statistice disponibile nu depășesc 2007, nu este în prezent posibil să se obțină informații cu privire la efectele altor etape ale procedurii. Statistici privind procedurile de faliment Tabelul nr. 1 prezintă evoluția numărului de asignări în declarații de faliment la toate cursurile de apel pentru perioada 2003-2007. 2 arată evoluția numărului de declarații de faliment ca urmare a reformei și a definiției recente a criteriilor de faliment. În cele din urmă, punerea în aplicare a noii proceduri de faliment a arătat că durata fazei pregătitoare a rămas neschimbată, în timp ce etapa controlului creanțelor a fost redusă drastic prin concentrarea sa într-o singură ședință. : Număr de asignări în declarație de faliment la tribunalele de primă instanță pe circumscripție a Curții de Apel Perioada: 2003-2007 Circumscripții Anii 2003 2004 2005 2007 ANCONE 1 495 1 676 1 610 1 270 916 BARI 1 633 1 864 2 186 1 550 975 BOLOGNE 2 752 3 331 3 118 2 543 1 626 BOLZANO/BOZEN 224 273 274 218 BRESCIA 1 967 2 317 2 352 1 780 1 051 CAGLIARI 872 942 969 651 479 CALTANISTETA 259 363 300 240 111 CAMPOBASO 280 362 319 254 134 CATANE 1 527 1 748 1 684 1 463 741 CATANZARO 965 1 242 1 102 977 554 FLORENCE 3 013 3 200 3 590 2 721 1 803 GES 1 466 1 640 1 544 1 544 1 120 507 AQUILA 1 357 1 486 1 598 1 585 646 LEC 955 973 829 652 307 MESSINE 425 572 416 182 MILAN 4 827 511 538 4 095 2 537 NAPLES 4 457 4 644 4 631 369 1 601 PALERMĂ 1 785 1 863 1 850 1 399 699 PERUSE 875 988 932 665 435 POTENZA 480 535 633 451 208 REGGIO CALABRIA 421 458 422 354 194 ROME 6 065 6 588 6 297 5 443 2 790 SALERNE 1 122 1 138 1 221 1 088 594 SASSARI 474 472 408 315 TARENTE 475 661 688 372 158 TURIN 2 999 2 989 2 867 2 215 1 273 TRETE 199 266 245 188 103 TRIESTE 843 964 902 599 431 VENIZA 3 146 3 513 3 571 2 923 total național 47 358 52 422 52 252 40 297 23 208 : Numărul de declarații de faliment, ca urmare a acceptării citației în declarație de faliment, la tribunalele de primă instanță pe circumscripție a Curții de Apel Perioada: 2003-2007 Circumscripții Anii 2003 2004 2005 2006 2007 ANCONE 297 303 259 202 BARI 296 315 339 227 BOLOGNE 551 661 571 424 BOLZANO/BOZEN 101 BRESCIA 502 627 711 564 277 CAGLIARI 159 127 110 108 115 CALTANISSETA CAMPOBASO CATANE 233 260 279 161 CATANZARO 155 163 153 125 105 FLORENȚA 888 703 816 746 441 GNES 364 395 422 319 140 AQUILA 329 233 295 259 182 LEC 176 137 224 166 MESSINE MILAN 1 419 1 513 1 570 1 570 1 325 825 NAPLES 908 1 004 1 103 912 251 PALERMĂ 269 314 327 314 270 PERUSE 172 184 194 227 106 POTENZA REGGIO CALABRIA ROME 1 617 1 749 1 832 1 383 640 SALERNE 175 139 148 106 SASSARI 118 TARENTE 101 107 TURIN 842 888 894 753 422 TRENTE TRIESTE 217 255 235 175 139 VENIZA 847 931 977 838 547 Total național 10 948 11 519 12 279 10 272 6 066 Durata medie a procedurii PROCEDURI CIVILE Durata medie a procedurii Procesului 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Declarații de faliment 171 163 146 138 141 138 159 Fallite 3 539 3 553 3 359 3 140 2 990 3 266 3 754 [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 19 martie 2009 în cea de-a 1051-a ședință a delegaților miniștrilor