Palmieri împotriva Italiei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA A CURȚII PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 51022/99 prezentată de Mario Francesco Palmieri împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 30 noiembrie 2000 într-o cameră compusă din C.L. Rozakis, președintele B. Conforti, G. Bonello, V. Strážnická, P. Lorenzen, domnul Fischbach, domnul Tsatsa-Niklovska, judecători și de E. Fribergh; grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 18 septembrie 1998 și înregistrată la 17 septembrie 1999 După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamantul este un resortisant italian, născut în 1949 și rezident la Faicchio (Benevent). Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Salvatore Forgione, avocat în Solopaca (Benevent).

La 28 noiembrie 1994, reclamantul a formulat o acțiune în fața instanței judecătorești din Benevent, funcionând ca judecător al muncii, pentru a obține recunoașterea dreptului său la o reevaluare a indemnizaiei sale de șomaj din partea operatorilor agricoli (referentutić delluindennità di disocupazione agricola) La data de 6 decembrie 1994, judecătorul din oficiu a stabilit prima ședință la 15 iunie 1998. Această ședință a fost pronunțată din oficiu la data de 4 februarie 1999. În ziua următoare, grefa nu a comunicat reclamantului data la care a avut loc ședința, judecătorul a trimis cauza la data de 10 iunie 1999. Între timp, la 15 decembrie 1998, reclamantul și securitatea socială (I.N.P.S.) au ajuns la o soluționare amiabilă.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 1999, al cărei text a fost depus la grefa din 15 noiembrie 1999, judecătorul a constatat că nu mai există diferende între părți. ÎN JUSTIȚIA recurentului se referă la durata procedurii în litigiu. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 28 noiembrie 1994 și se încheie la 15 decembrie 1998. Potrivit reclamantului, durata procedurii, care este de mai mult de patru ani pentru o instanță, nu răspunde la cerința privind termenul rezonabil (art. 6 alineatul (1) din convenție). (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest Õ trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond.

Prin aceste motive, Curtea, cu majoritate de voturi, declară request requestable, toate mijloacele de fond rezervate. Erik Fribergh Christos Rozakis Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION DE LA COUR

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 51022/99 présentée par Mario Francesco Palmieri contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 30 novembre 2000 en une chambre composée de M. C.L. Rozakis, président , M. B. Conforti, M. G. Bonello, M me V. Strážnická, M. P. Lorenzen, M. M. Fischbach, M me M. Tsatsa-Nikolovska, juges , et de M. E. Fribergh, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 18 septembre 1998 et enregistrée le 17 septembre 1999 ; Après avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant est un ressortissant italien, né en 1949 et résidant à Faicchio (Bénévent). Il est représenté devant la Cour par M e Salvatore Forgione, avocat à Solopaca (Bénévent).

Le 28 novembre 1994, le requérant déposa un recours devant le juge d’instance de Bénévent, faisant fonction de juge du travail, afin d’obtenir la reconnaissance de son droit à une réévaluation de son indemnité de chômage d’exploitant agricole ( rivalutazione dell’indennità di disoccupazione agricola ). Le 6 décembre 1994, le juge d’instance fixa la première audience au 15 juin 1998. Cette audience fut renvoyée d’office au 4 février 1999. Le jour venu, le greffe n’ayant pas communiqué au requérant la date de l’audience, le juge renvoya l’affaire au 10 juin 1999. Entre-temps, le 15 décembre 1998, le requérant et la sécurité sociale ( I.N.P.S .) étaient parvenus à un règlement amiable. Par un jugement du 11 novembre 1999, dont le texte fut déposé au greffe le 15 novembre 1999, le juge constata qu’il n’y avait plus de différend entre les parties.

EN DROIT Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Le période à prendre en considération a débuté le 28 novembre 1994 et s’est terminée le 15 décembre 1998. Selon le requérant, la durée de la procédure, qui est de plus de quatre ans pour une instance, ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable » (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse. La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de « délai raisonnable » (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.

Par ces motifs, la Cour, à la majorité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés. Erik Fribergh Christos Rozakis Greffier Président