Spagnoletti împotriva Italiei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA CURȚII PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 51115/99 prezentate de Francesco Spagnoletti împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 30 noiembrie 2000 într-o cameră compusă din C.L. Rozakis, președintele B. Conforti, G. Bonello, V. Strážnická, P. Lorenzen, domnul Fischbach, domnul Tsatsa-Niklovska, judecători și de E. Fribergh; grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 26 mai 1998 și înregistrată la 20 septembrie 1999 După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamantul este un resortisant italian, născut în 1935 și rezident la S. Marco dei Cavoti (Benevent). Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Luigi Perifano, avocat în Benevent.

La 26 iulie 1991, reclamantul a formulat o acțiune în fața instanței judecătorești din Benévent, în calitate de judecător al muncii, în vederea recunoașterii dreptului său la o pensie de invaliditate (pensie di invalidità) La 8 noiembrie 1991, judecătorul a stabilit prima audiere la 25 ianuarie 1993. În ziua următoare, judecătorul a numit un expert și apoi a retrimis dezbaterile la tribunalul din 12 aprilie 1994. În cadrul acestei audieri, reclamantul a solicitat o scurtă trimitere a instanței pentru a depune la dosar o contraexpertă. Judecătorul care a acceptat această cerere a amânat la ședința la 12 octombrie 1994. Printr-o decizie din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefa din 6 decembrie 1994, judecătorul a respins cererea reclamantului.

La 3 ianuarie 1995, reclamantul a solicitat recurs la Tribunalul din Benevent. În ianuarie 1995, președintele Tribunalului a desemnat un judecător raportor și a stabilit prima ședință la 14 iunie 1995. Această ședință a fost inițiată din oficiu, de două ori, până la 28 mai 1997. printr-o ordonanță din aceeași zi, tribunalul a numit un expert și a retrimis la reședința la 14 ianuarie 1998. Printr-o decizie din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 21 aprilie 1998, Tribunalul a respins cererea reclamantului. ÎN DREPTcuzația reclamantului privește durata procedurii în litigiu. Această procedură a început la 26 iulie 1991 și s . s … Potrivit reclamantului, durata procedurii, care este de peste șase ani și opt luni pentru două instane, nu îndeplinește cerina termenului rezonabil (art. 6 alineatul (1) din Convenie).

(complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest Õ trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, cu majoritate de voturi, declară request requestable, toate mijloacele de fond rezervate. Erik Fribergh Christos Rozakis Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION DE LA COUR

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 51115/99 présentée par Francesco Spagnoletti contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 30 novembre 2000 en une chambre composée de M. C.L. Rozakis, président , M. B. Conforti, M. G. Bonello, M me V. Strážnická, M. P. Lorenzen, M. M. Fischbach, M me M. Tsatsa-Nikolovska, juges , et de M. E. Fribergh, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 26 mai 1998 et enregistrée le 20 septembre 1999 ; Après avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant est un ressortissant italien, né en 1935 et résidant à S. Marco dei Cavoti (Bénévent). Il est représenté devant la Cour par M e Luigi Perifano, avocat à Bénévent.

Le 26 juillet 1991, le requérant déposa un recours devant le juge d’instance de Bénévent, faisant fonction de juge du travail, tendant à obtenir la reconnaissance de son droit au versement d’une pension d’invalidité ( pensione di invalidità ). Le 8 novembre 1991, le juge d’instance fixa la première audience au 25 janvier 1993. Le jour venu, le juge nomma un expert puis remit les débats à l’audience du 12 avril 1994. Lors de cette audience, le requérant sollicita un bref renvoi de l’audience afin de verser au dossier une contre-expertise. Le juge faisant droit à cette demande, reporta l’audience au 12 octobre 1994. Par une décision du même jour, dont le texte fut déposé au greffe le 6 décembre 1994, le juge rejeta la demande du requérant.

Le 3 janvier 1995, le requérant interjeta appel devant le tribunal de Bénévent. Le 25 janvier 1995, le président du tribunal désigna un juge rapporteur puis fixa la première audience au 14 juin 1995. Cette audience fut renvoyée d’office, à deux reprises, jusqu’au 28 mai 1997. Par une ordonnance du même jour, le tribunal nomma un expert et remit l’audience au 14 janvier 1998. Le jour venu, le tribunal renvoya l’audience au 8 avril 1998. Par une décision du même jour, dont le texte fut déposé au greffe le 21 avril 1998, le tribunal rejeta la demande du requérant. EN DROIT Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure a débuté le 26 juillet 1991 et s’est terminée le 21 avril 1998. Selon le requérant, la durée de la procédure, qui est de plus de six ans et huit mois pour deux instances, ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable » (article 6 § 1 de la Convention).

Le Gouvernement s’oppose à cette thèse. La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de « délai raisonnable » (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond. Par ces motifs, la Cour, à la majorité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés. Erik Fribergh Christos Rozakis Greffier Président