CASE OF GARCÍA MANIBARDO AGAINST SPAIN

Rezoluția ResDH(2000)152 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 15 februarie 2000 (finală la 29 iunie 2000) în cazul García Manibardo împotriva Spaniei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 18 decembrie 2000 la ședința 732 a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul din García Manibardo, prezentat la 15 februarie 2000, și transmis Comitetului de Miniștri după ce a devenit final în temeiul articolului 44 din Convenție; Amintind că hotărârea Curții a devenit finală la 29 iunie 2000, de când Guvernul Statului pârât a fost informat în acea dată că cererea de reexaminare înainte de a fi respinsă Marea Camera; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 38695/97) împotriva Spaniei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 2 septembrie 1997 în conformitate cu art. 25 din Convenția neamendizată de dna Florencia García Manibardo, națională spaniolă, și că Curtea, deținută din cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibilă plângerea conform căreia reclamanta nu putea avea dreptul de acces la o instanță și, prin urmare, dreptul ei la un proces echitabil; întrucât, în hotărârea sa din 15 februarie 2000, Curtea a considerat în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție; a susținut că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală, 520 572 pesetas în ceea ce privește costurile și cheltuielile și că dobânzile simple la o rată anuală de 4,25 % vor fi plătite la această sumă de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri cu privire la aplicarea articolului 54 precedent din convenție, care sunt, deocamdată, aplicabile prin analogie la cazurile prevăzute la art. 46 alineatul (2) din convenție, astfel cum a fost modificat de Protocolul nr. 11; având în vedere obligația Spaniei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cauzei de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților interesate direct, precum și Consiliului General al Curților Judiciare (Consejo General del Poder Judicial) Având în vedere că, la 25 iulie 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a pus la dispoziția reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 15 februarie 2000, Declarații, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Spaniei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2000)152

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 15 February 2000 (final on 29 June 2000)

in the case of García Manibardo against Spain

(Adopted by the Committee of Ministers on 18 December 2000

at the 732

nd

meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the García Manibardo case delivered on 15 February 2000 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Article 44 of the Convention;

Recalling that the judgment of the Court became final on 29 June 2000 since the Government of the respondent State was informed on that date that the request for a re-hearing before the Grand Chamber had been dismissed;

Recalling that the case originated in an application (No. 38695/97) against Spain, lodged with the European Commission of Human Rights on 2 September 1997 under Article 25 of the unamended Convention by Ms Florencia García Manibardo, a Spanish national, and that the Court, seized of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11, declared admissible the complaint that the applicant could not enjoy her right of access to a court and therefore her right of a fair trial;

Whereas in its judgment of 15 February 2000 the Court unanimously:

-

held that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention;

-

held that the Government of the respondent State was to pay the applicant, within three months from the date on which the judgment becomes final, 520 572 pesetas in respect of costs and expenses and that simple interest at an annual rate of 4.25 % would be payable on this sum from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

-

dismissed the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of previous Article

54 of the Convention which are, for the time being, applicable by analogy to cases under Article

46, paragraph 2, of the Convention as amended by Protocol No. 11;

Having invited the Government of the respondent State to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 15 February 2000, having regard to Spain’s obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the Government of the respondent State indicated that the Court’s judgment had been sent out to the authorities directly concerned as well as to the General Council of Judicial Courts

(Consejo General del Poder Judicial)

;

Having satisfied itself that on 25 July 2000, within the time-limit set, the Government of the respondent State put at the disposal of the applicant the sum provided for in the judgment of 15

February 2000,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Spain, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.