FERNANDEZ FRAGA AGAINST SPAIN

Rezoluția finală ResDH(2000)151 Cererea privind drepturile omului nr. 31263/96 Fernández Fraga împotriva Spaniei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 18 decembrie 2000 la ședința 732 a Deputaților miniștri) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”), având în vedere Rezoluția provizorie DH (98) 92, adoptată la 22 aprilie 1998 în cazul Fernández Fraga împotriva Spaniei, în care Comitetul de Miniștri a hotărât că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție din cauza nedreptității anumitor proceduri în fața instanțelor de muncă și să facă public raportul Comisiei Europene a Drepturilor Omului; întrucât Comitetul de miniștri a examinat propunerile făcute de Comisie în transmiterea raportului său în ceea ce privește doar satisfacția care trebuie acordate reclamantului, propuneri completate cu o scrisoare a președintelui Comisiei din 16 decembrie 1998; întrucât la 716 reuniunea Deputaților Miniștrilor, Comitetul de Miniștri, de acord cu propunerile Comisiei, deținute printr-o decizie adoptată la 24 iulie 2000, în conformitate cu art. 32 alineatul (1) 2, din Convenția, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului ca o justă satisfacție, în termen de trei luni, suma de 100 000 peseta pentru toate tipurile de daune și că dobânzile ar trebui să fie plătite pe orice sumă nerambursată, calculată pe baza fiecărei luni întregi de întârziere, la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, fiind înțeles că dobânzile ar fi acumulate de la expirarea termenului până la plata integrală a fost pusă la dispoziția reclamantului; întrucât Comitetul de Miniștri a invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma deciziilor sale din 22 aprilie 1998 și 24 iulie 2000, având în vedere obligația Spaniei în temeiul art. 32 alineatul (4) din Convenția de a respecta acestea; întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că raportul Comisiei, precum și deciziile Comitetului de Miniștri au fost transmise autorităților în mod direct în cauză, în special Tribunalului pentru Afaceri Sociale nr. 1 (Juzgado de lo Social N° 1) , Tribunalul Constituțional și Consiliul General al Curților Judiciare (Consejo General del Poder Judicial) întrucât Comitetul de Miniștri s-a convins că, la 19 septembrie 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a pus la dispoziția reclamantului suma totală de 100 000 peseta ca satisfacție echitabilă, Declară, după luarea în considerare a măsurilor luate de Guvernul Spaniei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 32 din Convenție în acest caz.

Final Resolution ResDH(2000)151

Human Rights

Application No. 31263/96

Fernández Fraga against Spain

(Adopted by the Committee of Ministers on 18 December 2000

at the 732

nd

meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article

32 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to Interim Resolution DH (98) 92, adopted on 22 April 1998 in the case of Fernández

Fraga against Spain, in which the Committee of Ministers decided that there had been a violation of Article

6, paragraph

1, of the Convention on account of the unfairness of certain proceedings before the labour courts, and to make public the report of the European Commission of Human Rights;

Whereas the Committee of Ministers examined the proposals made by the Commission when transmitting its report as regards just satisfaction to be awarded to the applicant, proposals supplemented by a letter of the President of the Commission dated 16 December 1998;

Whereas at the 716

th

meeting of the Ministers’ Deputies, the Committee of Ministers, agreeing with the Commission’s proposals, held by a decision adopted on 24 July 2000, in accordance with Article

32, paragraph

2, of the Convention, that the Government of the respondent State was to pay the applicant as just satisfaction, within three months, the sum of 100 000 pesetas for all kinds of damages, and that interest should be payable on any unpaid sum, calculated on the basis of each full elapsed month of delay at the statutory rate applicable on the date of this decision, it being understood that the interest would accrue from the expiry of the time-limit until full payment was placed at the disposal of the applicant;

Whereas the Committee of Ministers invited the Government of the respondent State to inform it of the measures taken following its decisions of 22 April 1998 and 24 July 2000, having regard to Spain’s obligation under Article

32, paragraph

4, of the Convention to abide by them;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the Government of the respondent State indicated that the Commission’s report as well as the Committee of Ministers’ decisions had been sent out to the authorities directly concerned, notably to the Tribunal for Social Affairs No. 1

(Juzgado de lo Social N° 1)

, the Constitutional Tribunal and the General Council of Judicial Courts

(Consejo General del Poder Judicial)

;

Whereas the Committee of Ministers satisfied itself that on 19 September 2000, within the time-limit set, the Government of the respondent State put at the disposal of the applicant the total sum of 100

000 pesetas as just satisfaction,

Declares, after having taken note of the measures taken by the Government of Spain, that it has exercised its functions under Article 32 of the Convention in this case.