MALEZE AGAINST FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the decision of the Committee of Ministers.
MALEZE AGAINST FRANCE (CtEDO, 2000)
Rezoluția finală DH (2000) 5 APLICARE A DREPTURILOR OMULUI Nr. 34616/97 MALEZE ÎN LUPTA FRANCEI (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 14 februarie 2000 la a 695-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de Miniștri, în conformitate cu art. 32 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”); având în vedere Rezoluția provizorie DH (99) 364, adoptată la 9 iunie 1999 în cazul Maleze împotriva Franței, în care Comitetul de miniștri a hotărât că în acest caz a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție ca urmare a lungii excesive a anumitor proceduri civile și a publicării raportului Comisiei Europene a Drepturilor Omului; întrucât Comitetul de miniștri a examinat propunerile făcute de Comisie în transmiterea raportului său în ceea ce privește doar satisfacția care trebuie acordate reclamantului, propuneri completate cu o scrisoare a președintelui Comisiei din 30 martie 1999; întrucât în cea de-a 677-a ședință a Deputaților Miniștri, Comitetul de Miniștri, de acord cu propunerile Comisiei, deținute prin decizia adoptată la 15 iulie 1999, în conformitate cu art. 32 alin. 2, din Convenția, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului ca o justă satisfacție, în termen de trei luni, 35 000 franci francezi în ceea ce privește prejudiciile morale și că dobânzile ar trebui să fie plătite pe orice sumă nerambursată, calculată pe baza fiecărei luni de întârziere întregi, la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, fiind înțeles că dobânzile ar fi acumulate de la expirarea termenului până la plata integrală a fost pusă la dispoziția reclamantului; întrucât Comitetul de Miniștri a invitat Guvernul statului interesat să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma deciziilor sale din 9 iunie 1999 și 15 iulie 1999, având în vedere obligația Franței în temeiul art. 32 alin. (4) din Convenția de a le respecta; întrucât în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că raportul Comisiei, precum și deciziile Comitetului de Miniștri au fost trimise autorităților în cauză direct; În timp ce Comitetul de Miniștri s-a convins că, la 1 septembrie 1999, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma totală de 35 000 de franci francezi ca satisfacție, Declarații, după ce a luat act de măsurile luate de Guvernul Franței, că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 32 din Convenție în acest caz.