CASE OF FUENTES BOBO AGAINST SPAIN

Rezoluția ResDH(2002)106 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 29 februarie 2000 (finală la 29 mai 2000) în cazul Fuentes Bobo împotriva Spaniei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 7 octombrie 2002 la a 810-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Fuentes Bobo pronunțată la 29 februarie 2000 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 39293/98) împotriva Spaniei, depusă la 9 ianuarie 1998 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl Bernardo Fuentes Bobo, un național spaniol, și că Curtea, deținută din cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 a declarat admisibilă plângerea privind încălcarea dreptului reclamantului la libertatea de exprimare din cauza concedierii de la postul său în televiziune națională spaniolă din cauza declarațiilor făcute în două programe radio; întrucât în hotărârea sa din 29 februarie 2000 Curtea: - deținută cu cinci voturi împotrivă cu doi, că a existat o încălcare a art. 10 din Convenție; - ținută, în unanimitate, că nu a fost necesar să se examineze plângerea în temeiul art. 14 din Convenție; - deținută, cu cinci voturi împotrivă două, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 1 000 000 de pesete spaniole în ceea ce privește prejudiciu material și moral; 750 000 pesete spaniole în ceea ce privește costurile și cheltuielile, mai puțin de 6 600 franci francezi deja primite de reclamant în ceea ce privește asistența judiciară în fața Curții, și că dobânzile simple la o rată anuală de 4,25% ar fi plătite pentru sumele respective de la expirarea celor trei luni de mai sus până la decontare; - respins, cu cinci voturi împotrivă cu două voturi, restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție; având în vedere obligația Spaniei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a furnizat Comisiei informații privind măsurile luate pentru prevenirea noilor încălcări ale aceleiași tipuri de încălcări ale prezentei hotărâri; aceste informații figurează în apendicele prezentei rezoluții; Având în vedere că, la 9 august 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a pus la dispoziția reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 29 februarie 2000, Declarații, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Spaniei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz. Apendicele la Rezoluția ResDH(2002)106 Informații furnizate de Guvernul Spaniei în cursul examinării cazului Fuentes Bobo de către Comitetul de Miniștri În ceea ce privește chestiunea măsurilor generale de prevenire a unor noi încălcări similare ale Convenției, Guvernul spaniol reamintește că Convenția și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului au efect direct în legislația spaniolă. În această privință, Guvernul este convins că instanțele spaniole vor interpreta în prezent legislația relevantă în orice caz în viitor similar în conformitate cu hotărârea Fuentes Bobo. În acest sens, Guvernul își amintește în special că rezumatele hotărârii au fost publicate rapid în mai multe ziare spaniole, printre altele, El País, ABC, la Razón, etc. Pentru a se asigura că toate autoritățile au fost informate în mod corespunzător cu privire la hotărârea, aceaceasta a fost, de asemenea, publicată în traducere la 15 aprilie 2001 în Buletinul de informații al Ministerului Spaniei de Justiție și au fost trimise autorităților în cauză exemplare. În plus, aceaceasta a fost pusă la dispoziție pe site-ul internet al Ministerului Justiției și a fost obiectul unor studii diferite de către mai multe organe judiciare sociale. Guvernul Spaniei consideră, prin urmare, că nu există niciun risc de noi încălcări similare celor constatate în acest caz. În ceea ce privește problema măsurilor individuale și încercările reclamanților de a fi reintegrate în poziția sa, Guvernul constată că toate consecințele negative ale concedierii nejustificate pe care le-a invocat în fața Curții (a se vedea §§ 58-60) au fost examinate de aceasta din urmă, în temeiul articolului 41 din Convenție, și au fost remediate în totalitate prin atribuirea dreptului de satisfacție. În aceste circumstanțe nu sunt necesare măsuri suplimentare de către autoritățile spaniole, având în vedere cele de mai sus, guvernul consideră că Spania a respectat obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

Resolution ResDH(2002)106

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 29 February 2000 (final on 29 May 2000)

in the case of Fuentes Bobo against Spain

(Adopted by the Committee of Ministers on 7 October 2002

at the 810th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Fuentes Bobo case delivered on 29 February 2000 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 39293/98) against Spain, lodged with the European Commission of Human Rights on 9 January 1998 under former Article 25 of the Convention by Mr Bernardo Fuentes Bobo, a Spanish national, and that the Court, seized of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11, declared admissible the complaint concerning the violation of the applicant’s right to freedom of expression on account of his dismissal from his post in Spanish national television due to declarations he had made in two radio programmes;

Whereas in its judgment of 29 February 2000 the Court:

- held, by five votes to two, that there had been a violation of Article 10 of the Convention;

- held, unanimously, that it was not necessary to examine the complaint under Article 14 of the Convention;

- held, by five votes to two, that the government of the respondent state was to pay the applicant, within three months from the date at which the judgment became final, 1 000 000 Spanish pesetas in respect of pecuniary and non-pecuniary damages; 750 000 Spanish pesetas in respect of costs and expenses, less 6 600 French francs already received by the applicant in respect of legal aid before the Court, and that simple interest at an annual rate of 4,25% would be payable on those sums from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed, by five votes to two, the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 29 February 2000, having regard to Spain’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state gave the Committee information about the measures taken preventing new violations of the same kind as that found in the present judgment; this information appears in the appendix to this resolution;

Having satisfied itself that on 9 August 2000, within the time-limit set, the government of the respondent state put at the disposal of the applicant the sums provided for in the judgment of 29 February 2000,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Spain, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.

Appendix to Resolution ResDH(2002)106

Information provided by the Government of Spain

during the examination of the Fuentes Bobo case

by the Committee of Ministers

As regards the question of general measures to prevent new similar violations of the Convention, the Spanish Government recalls that the Convention and the judgments of the European Court of Human Rights have direct effect in Spanish law. In view hereof, the Government is convinced that the Spanish courts will henceforth interpret the relevant legislation in any future similar case in a manner conforming to the Fuentes Bobo judgment.

On this point the Government in particular recalls that summaries of the judgment were rapidly published in several Spanish newspapers,

inter alia

, El País, ABC, la Razón, etc. In order to ensure that all authorities were adequately informed of the judgment, it was also published in translation on 15 April 2001 in the Information Bulletin of the Spanish Ministry of Justice and copies were sent to the authorities concerned. Furthermore, it was made available on the Internet Site of the Ministry of Justice and has been the object of different studies by several social judicial organs.

The Government of Spain therefore considers that there is no risk of new violations similar to that found in the present case.

As regards the question of individual measures and the applicant’s attempts to be reinstated in his position, the Government notes that all negative consequences of the applicant’s unjustified dismissal relied upon by him before the Court (see §§ 58-60) were examined by the latter under Article 41 of the Convention and fully remedied through it’s award of just satisfaction. In these circumstances no further measures are required by the Spanish authorities.

In the light of the above the Government considers that Spain has complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention.