CASE OF DIAZ APARICIO AGAINST SPAIN

Rezoluția ResDH(2002)127 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 octombrie 2001 (finală la 11 ianuarie 2002) în cazul Diaz Aparicio împotriva Spaniei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 21 octombrie 2002 la cea de-a 810-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Diaz Aparicio pronunțată la 11 octombrie 2001 și transmisă Comitetului de Miniștri după ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 49468/99) împotriva Spaniei, depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 8 iunie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenție de către dl Francisco Diaz Aparicio, un național spaniol, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea privind lungimea excesivă a anumitor proceduri privind drepturile și obligațiile civile în fața Audiencia Națională și Curtea Constituțională; întrucât în hotărârea sa din 11 octombrie 2001 Curtea, în unanimitate: - a considerat că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție; - a susținut că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 500 000 de pesete spaniole în ceea ce privește prejudiciile morale și 300 000 pesete spaniole în ceea ce privește costurile și cheltuielile și că dobânzile simple la o rată anuală de 7,50% vor fi plătite pe sumele respective de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Spaniei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză direct; având în vedere că, la 1 martie 2002, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 11 octombrie 2001, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Spaniei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2002)127

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 11 October 2001 (final on 11 January 2002)

in the case of Diaz Aparicio against Spain

(Adopted by the Committee of Ministers on 21 October 2002

at the 810th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Diaz Aparicio case delivered on 11 October 2001 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 49468/99) against Spain, lodged with the European Court of Human Rights on 8 June 1999 under Article 34 of the Convention by Mr Francisco Diaz Aparicio, a Spanish national, and that the Court declared admissible the complaint concerning the excessive length of certain proceedings concerning civil rights and obligations before the

Audiencia National

and the Constitutional Court;

Whereas in its judgment of 11 October 2001 the Court, unanimously:

- held that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention;

- held that the government of the respondent state was to pay the applicant, within three months from the date at which the judgment became final, 500 000 Spanish pesetas in respect of non-pecuniary damage and 300 000 Spanish pesetas in respect of costs and expenses and that simple interest at an annual rate of 7,50% would be payable on those sums from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 11 October 2001, having regard to Spain’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state indicated that the Court’s judgment had been sent out to the authorities directly concerned;

Having satisfied itself that on 1 March 2002, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicant the sums provided for in the judgment of 11 October 2001,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Spain, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.