AFFAIRE BUSCARINI ET AUTRES CONTRE SAINT-MARIN

Rezoluția ResDH(2001)13 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 18 februarie 1999 în cauza Buscarini împotriva San Marino (adoptată de Comitetul de Miniștri la 26 februarie 2001 în cadrul celei de-a 741-a ședințe a delegaților miniștrilor) În temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "convenția") Având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 18 februarie 1999 în cauza Buscarini și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din convenție ; reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 24645/94) îndreptată împotriva Republicii San Marino, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 17 noiembrie 1993 în temeiul fostului articol 25 din Convenția nemodificată, de domnul Cristoforo Buscarini, de domnul Emilio Della Balda și de domnul M. Dario Manzaroli, resortisant al Republicii San Marino, și că Comisia a declarat admisibilă argumentul conform căruia obligația de a jura pe Evanghelii, sub pedeapsa decăderii mandatului lor de parlamentari, ar fi încălcat libertatea lor de conștiință și de religie; Reamintind că cauza a fost prezentată în fața Curții de către primul reclamant la 10 martie 1998, de către Guvernul Republicii San Marino la 16 martie 1998, apoi de către al doilea reclamant la 3 aprilie 1998; întrucât, în hotărârea sa din 18 februarie 1999, Curtea, în unanimitate: - a declarat că a existat o încălcare a articolului 9 din convenție; - a spus că hotărârea constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă în ceea ce privește pretinsul prejudiciu moral și - a respins pretențiile reclamanților pentru surplus; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr 11; După ce a invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 18 februarie 1999, având în vedere obligația Republicii San Marino de a se conforma acesteia în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție; Având în vedere că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a evita noi încălcări similare celor constatate în prezenta hotărâre, informații rezumate în anexa la prezenta rezoluție, Se declară, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul din San Marino, că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză. Anexă la Rezoluția ResDH(2001)13 Informații furnizate de guvernul din San Marino în cadrul examinării cazului Buscarini de către Comitetul de Miniștri Legea nr. 115 din 29 octombrie 1993 a introdus o alegere, pentru membrii Consiliului Mare și General nou aleși, între formula de jurământ tradițional și o formulă care înlocuiește referirea la Evanghelii cu propoziția pe onoarea mea. În plus, la 30 iunie 2000, textul integral al hotărârii (în italiană, franceză și engleză) a fost adus la cunoștința publicului, încadrându-l pe poarta Palatului Public ( Guvernul Republicii San Marino este de părere că aceste măsuri previn riscul unor noi încălcări similare celor constatate în prezenta cauză și că, prin urmare, San Marino și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2001)13

relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme

du 18 février 1999

dans l'affaire Buscarini contre Saint-Marin

(adoptée par le Comité des Ministres le 26 février 2001,

lors de la 741

e

réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales telle qu'amendée par le Protocole n

o

11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l'arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 18 février 1999 dans l'affaire Buscarini et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l'article 46 de la Convention ;

Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n

o

24645/94) dirigée contre la République de Saint-Marin, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 17 novembre 1993 en vertu de l'ancien article 25 de la Convention non amendée, par M. Cristoforo Buscarini, M. Emilio Della Balda et M. Dario Manzaroli, ressortissants de Saint-Marin, et que la Commission a déclaré recevable le grief selon lequel l'obligation de prêter serment sur les Evangiles, sous peine de déchéance de leur mandat de parlementaires, aurait porté atteinte à leur liberté de conscience et de religion ;

Rappelant que l'affaire a été portée devant la Cour par le premier requérant le 10 mars 1998, par le Gouvernement de la République de Saint-Marin le 16 mars 1998, puis par le deuxième requérant le 3 avril 1998 ;

Considérant que dans son arrêt du 18 février 1999 la Cour, à l'unanimité :

- a dit qu'il y avait eu violation de l'article 9 de la Convention ;

- a dit que l'arrêt constituait en lui-même une satisfaction équitable suffisante quant au préjudice moral allégué et

- a rejeté les prétentions des requérants pour le surplus ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention telle qu'amendée par le Protocole n

o

11 ;

Ayant invité le Gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 18 février 1999, eu égard à l'obligation qu'a la République de Saint-Marin de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ;

Considérant que lors de l'examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le Gouvernement de l'Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans le présent arrêt, informations résumées dans l'annexe à la présente résolution,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de Saint-Marin, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.

Annexe à la Résolution ResDH(2001)13

Informations fournies par le Gouvernement de Saint-Marin

lors de l'examen de l'affaire Buscarini

par le Comité des Ministres

La loi n

o

115 du 29 octobre 1993 a introduit un choix, pour les membres du Conseil Grand et Général nouvellement élus, entre la formule de serment traditionnelle et une formule remplaçant la référence aux Evangiles par la phrase «

sur mon honneur

».

En outre, le 30 juin 2000, le texte intégral de l'arrêt (en italien, français et anglais) a été porté à la connaissance du public en l'affichant sur la porte du Palais Public («

ad valvas palatii

») – comme l'on fait traditionnellement à Saint-Marin pour toute information officielle importante (nouvelles lois etc.) - afin que quiconque puisse en obtenir, sur demande, une copie.

Le Gouvernement de la République de Saint-Marin est de l'avis que ces mesures préviennent le risque de nouvelles violations semblables à celle constatée dans la présente affaire et que, par conséquent, Saint-Marin a rempli ses obligations en vertu de l'article 46, paragraphe 1, dans la présente affaire.