Amici împotriva Italiei

SECȚIUNEA I PRIVIND RECEVABILITATEA interogării nr. 54282/00 prezentată de Alfio Amici împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care are loc la 12 aprilie 2001 într-o cameră compusă din Thomassen, președintele Ferrari Bravo Gaukur Jörundsson Türmen Zupančič Panțiru Maruste judecători și președinte de secțiune al dlui O Având în vedere cererea menționată mai sus depusă la 6 decembrie 1997 și înregistrată la 25 ianuarie 2000, după ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamantul este un cetățean italian, născut în 1946 și rezident la Falconara (Ancona). La 27 februarie 1975, reclamantul a introdus în fața Curții de Conturi o acțiune în vederea anulării deciziei ministrului Apărării prin care a refuzat să îi acorde o pensie, pe motiv că incapacitatea sa nu se datora exercitării funcțiilor sale în timpul serviciului său militar.

În temeiul Legii nr. 19/94, de înființare a camerelor regionale ale Curții de Conturi, cauza a fost transmisă Camerei Regionale a Marșurilor. La 27 ianuarie 1990 și 12 noiembrie 1993, reclamantul a prezentat o cerere de stabilire a instanței. La 22 ianuarie 1996, reclamantul a prezentat o cerere pentru continuarea procedurii. În conformitate cu informațiile furnizate de reclamant la 2 martie 2001, procedura era încă în curs de desfășurare. ÎN DREPT, cauza reclamantului se referă la durata procedurii în litigiu. Această procedură, care a început la 27 februarie 1975 și era încă în curs de desfășurare la 2 martie 2001, a durat deja douăzeci și șase de ani pentru o instanță. Potrivit reclamantului, durata procedurii nu răspunde la cerința termenului rezonabil (art. 6 alineatul (1) din Convenție).

(complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest Õ trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea admisibilă , toate mijloacele de fond rezervate. Michael O

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 54282/00 présentée par Alfio Amici contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 12 avril 2001 en une chambre composée de M me W. Thomassen, présidente , MM. L. Ferrari Bravo , Gaukur Jörundsson , R. Türmen , B. Zupančič , T. Panțîru , R. Maruste , juges , et de M. M. O’Boyle , greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 6 décembre 1997 et enregistrée le 25 janvier 2000, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant est un ressortissant italien, né en 1946 et résidant à Falconara (Ancône). Le 27 février 1975, le requérant introduisit devant la Cour des comptes un recours visant à obtenir l'annulation de la décision du ministre de la Défense refusant de lui accorder une pension, au motif que son infirmité n'était pas due à l'exercice de ses fonctions pendant son service militaire.

En vertu de la loi n° 19/94, instituant les chambres régionales de la Cour des comptes, l’affaire fut transmise à la chambre régionale des Marches. Les 27 janvier 1990 et 12 novembre 1993, le requérant présenta une demande tendant à ce que l’audience fût fixée. Le 22 janvier 1996, le requérant présenta une demande tendant à ce que la procédure fût poursuivie. Selon les informations fournies par le requérant le 2 mars 2001, la procédure était à cette date encore pendante. EN DROIT Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure, qui a débuté le 27 février 1975 et était encore pendante au 2 mars 2001, avait à cette date déjà duré vingt-six ans pour une instance.

Selon le requérant, la durée de la procédure ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable » (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse. La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de « délai raisonnable » (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Déclare la requête recevable , tous moyens de fond réservés. Michael O’Boyle Wilhelmina Thomassen Greffier Présidente