G.L. contre l'ITALIE

SECȚIUNEA I PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 54283/00 prezentate de G.L. împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care se află la 12 aprilie 2001 într-o cameră compusă din Thomassen, președintele Ferrari Bravo Gaukur Jörundsson Türmen Zupančič Panțiru Maruste judecători și grefier de secțiune al dlui O Având în vedere cererea menționată mai sus depusă la 24 noiembrie 1997 și înregistrată la 25 ianuarie 2000, după ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamantul este un resortisant italian, născut în 1920 și rezident în Reggio de Calabria. La 28 ianuarie 1977, reclamantul a introdus în fața Curții de Conturi o acțiune în vederea anulării deciziei societății naționale a căilor ferate și a ministrului transporturilor care a refuzat să îi acorde o pensie, pe motiv că incapacitatea sa nu se datora exercitării funcțiilor sale în cadrul societății respective.

În temeiul Legii nr. 19/94, de înființare a camerelor regionale ale Curții de Conturi, cauza a fost transmisă Camerei Regionale din Calabria. La 25 mai 1998, reclamantul a prezentat o cerere de continuare a procedurii. Conform informațiilor furnizate de solicitant, la 19 martie 1999, camera regională a atribuit recursului nr. 3347/C. La 31 ianuarie 2000, nu s-a stabilit încă nici un proces de înjumătățire. ÎN CURSUL recurentului se referă la durata procedurii în litigiu. Această procedură, care a început la 28 ianuarie 1977 și era încă în curs de desfășurare la 31 ianuarie 2000, a durat deja mai mult de douăzeci și trei de ani pentru o instanță. Potrivit reclamantului, durata procedurii nu răspunde cerinței termenului rezonabil.

Curtea consideră că, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa în materie de timp rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest Õ trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea admisibilă , toate mijloacele de fond rezervate. Michael O

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 54283/00 présentée par G.L. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 12 avril 2001 en une chambre composée de M me W. Thomassen, présidente , MM. L. Ferrari Bravo , Gaukur Jörundsson , R. Türmen , B. Zupančič , T. Panțîru , R. Maruste , juges , et de M. M. O’Boyle , greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 24 novembre 1997 et enregistrée le 25 janvier 2000, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant est un ressortissant italien, né en 1920 et résidant à Reggio de Calabre. Le 28 janvier 1977, le requérant introduisit devant la Cour des comptes un recours visant à obtenir l'annulation de la décision de la Société Nationale des Chemins de Fer et du ministre des Transports refusant de lui accorder une pension, au motif que son infirmité n'était pas due à l'exercice de ses fonctions auprès de ladite société.

En vertu de la loi n° 19/94, instituant les chambres régionales de la Cour des comptes, l’affaire fut transmise à la chambre régionale de Calabre. Le 25 mai 1998, le requérant présenta une demande tendant à ce que la procédure soit poursuivie. Selon les informations fournies par le requérant, le 19 mars 1999 la chambre régionale attribua au recours le n° 3347/C. Au 31 janvier 2000, aucune audience n’avait encore été fixée. EN DROIT Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure, qui a débuté le 28 janvier 1977 et était encore pendante au 31 janvier 2000, avait à cette date déjà duré plus de vingt-trois ans pour une instance. Selon le requérant, la durée de la procédure ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable » (article 6 § 1 de la Convention).

Le Gouvernement s’oppose à cette thèse. La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de « délai raisonnable » (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Déclare la requête recevable , tous moyens de fond réservés. Michael O’Boyle Wilhelmina Thomassen Greffier Présidente