CASE OF PAPADOPOULOS AGAINST CYPRUS

Rezoluția ResDH(2001)61 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 martie 2000 (finală la 21 iunie 2000) în cazul Papadopoulos împotriva Ciprului (aprobată de Comitetul de Miniștri la 17 aprilie 2001 la ședința 749 a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Papadopoulos pronunțată la 21 martie 2000 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 39972/98) împotriva Ciprului, depusă la 9 februarie 1998 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în conformitate cu art. 25 din Convenția de către dl Christos Papadopoulos, un național cipriot, și că Curtea, deținută din cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisă plângerea de lungimea excesivă a anumitor proceduri civile; întrucât, în hotărârea sa din 21 martie 2000, Curtea a considerat în unanimitate că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție; - a considerat că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 2 500 de lire cipriote în ceea ce privește prejudiciile morale și 2 630 de lire cipriote în ceea ce privește costurile și cheltuielile, împreună cu orice impozit pe valoarea adăugată care poate fi imputabilă, și că dobânzile simple la o rată anuală de 8% vor fi plătite pe sumele respective de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Cipru în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză direct; având în vedere că, la 12 mai 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 21 martie 2000, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Ciprului, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2001)61

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 21 March 2000 (final on 21 June 2000)

in the case of Papadopoulos against Cyprus

(Adopted by the Committee of Ministers on 17 April 2001

at the 749

th

meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Papadopoulos case delivered on 21 March 2000 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 39972/98) against Cyprus, lodged with the European Commission of Human Rights on 9 February 1998 under former Article 25 of the Convention by Mr Christos Papadopoulos, a Cypriot national, and that the Court, seized of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11, declared admissible the complaint of the excessive length of certain civil proceedings;

Whereas in its judgment of 21 March 2000 the Court unanimously:

- held that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention;

- held that the respondent State was to pay the applicant, within three months from the date at which the judgment became final, 2 500 Cypriot pounds in respect of non-pecuniary damage and 2 630 Cypriot pounds in respect of costs and expenses, together in any value-added tax that may be chargeable, and that simple interest at an annual rate of 8% would be payable on those sums from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the Government of the respondent State to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 21 March 2000, having regard to Cyprus’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the Government of the respondent State indicated that the Court’s judgment had been sent out to the authorities directly concerned;

Having satisfied itself that on 12 May 2000, within the time-limit set, the Government of the respondent State had paid the applicant the sums provided for in the judgment of 21 March 2000,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Cyprus, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.