FROMONT contre la BELGIQUE

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 49498/99 prezentate de André FROMONT împotriva Belgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 3 mai 2001 într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președinte Loucaides Kūris Tulkens Jungwiert H.S. Greve Ugrekhelidze judecători S. Dolle graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 11 iunie 1999 și înregistrată la 9 iulie 1999, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a deliberat, emite următoarea decizie ÎN FAVOAREA reclamantului, resortisant belgian, născut în 1927 și rezident în Alicante în Spania, este reprezentat în fața Curții de către domnul Pol Gigon, avocat în baroul din Bruxelles. La 14 iunie 1985, Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a pronunțat divorțul reclamantului cu privire la greșelile și obiecțiile fostei sale soții. Divorțul a fost transcris la 8 noiembrie 1985. La 13 iunie 1986, reclamantul și-a citat fosta soție în fața Tribunalului de Primă Instanță din Bruxelles în lichidare și împărțirea subdiviziunii dintre părți. Prin hotărârea din 30 iunie 1988, tribunalul a desemnat doi notari pentru a efectua operațiunile de lichidare și de împărțire. La 10 octombrie 1997, tribunalul de primă instanță homologua la statul în care se află unul dintre cei doi notari și a numit ex-soția să plătească anumite sume reclamantului. La 20 noiembrie 1997, fosta soție a reclamantului a intervenit în apel. După ce a fost pusă în funcțiune cauza, instanța de apel, printr-o ordonanță din 1 martie 1999, a suspendat fixarea până la mai puțin de 15 februarie 2000, data la care a fost invocată cauza. Prin Hotărârea din 25 aprilie 2000, instanța de apel a declarat apelul parțial întemeiat și homologua starea ui în anumite puncte pe care le-a menționat. GRIEF Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plângea de durata procedurii civile inițiate la 13 iunie 1986 în fața Tribunalului de Primă Instanță din Bruxelles. Prin scrisoarea din 16 octombrie 2000, avocatul reclamantului a informat Curtea că, în măsura în care clientul său a obținut o fixare și o hotărâre a instanței judecătorești din Bruxelles, acesta avea mai mult interes în continuarea procedurii în fața Curții. Curtea constată că reclamantul nu mai dorește să mențină cererea menționată anterior, în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 37 alin. (1) în fine, Curtea consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S. Dolle J.-P. Costa Grefier Președinte

TROISIÈME SECTION

DÉCISION

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 49498/99

présentée par André FROMONT

contre la Belgique

La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le

3 mai 2001 en une chambre composée de

MM.

J.-P.

Costa

,

président

,

L.

Loucaides

,

P.

Kūris

,

M

me

F.

Tulkens

,

M.

K.

Jungwiert

,

M

me

H.S.

Greve

,

M.

M.

Ugrekhelidze

,

juges

,

et

de

M

me

S. Dollé

,

greffière de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 11 juin 1999 et enregistrée le 9

juillet 1999,

Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, ressortissant belge, né en 1927 et résidant à Alicante en Espagne, est représenté devant la Cour par M

e

Pol Gigon, avocat au barreau de Bruxelles.

Le 14 juin 1985, le tribunal de première instance de Bruxelles prononça le divorce du requérant aux torts et griefs de son ex-épouse. Le divorce fut transcrit le 8 novembre 1985.

Le 13 juin 1986, le requérant cita son ex-épouse devant le tribunal de première instance de Bruxelles en liquidation et partage de l’indivision ayant existé entre les parties. Par un jugement du 30 juin 1988, le tribunal désigna deux notaires pour procéder aux opérations de liquidation et de partage. Le 10 octobre 1997, le tribunal de première instance homologua l’état liquidatif dressé par un des deux notaires et condamna l’ex-épouse à payer certaines sommes au requérant.

Le 20 novembre 1997, l’ex-épouse du requérant interjeta appel. Après la mise en état de l’affaire, la cour d’appel, par une ordonnance du 1

er

mars 1999, suspendit la fixation jusqu’au 15 février 2000, date à laquelle l’affaire fut plaidée. Par un arrêt du 25 avril 2000, la cour d’appel déclara l’appel partiellement fondé et homologua l’état liquidatif sous certains points qu’elle énuméra.

GRIEF

Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaignait de la durée de la procédure civile engagée le 13 juin 1986 devant le tribunal de première instance de Bruxelles.

EN DROIT

Par une lettre du 16 octobre 2000, l’avocat du requérant informa la Cour que, dans la mesure où son client avait obtenu une fixation et un arrêt de la cour d’appel de Bruxelles, il n’avait plus d’intérêt à poursuivre la procédure devant la Cour.

La Cour constate que le requérant n’entend plus maintenir la requête susmentionnée, au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention. Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1

in fine

, elle estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention n’exige la poursuite de l’examen de la requête.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

S. Dollé

J.-P. Costa

Greffière

Président