CtEDO 17.05.2001 Auto

CASE OF REMSIKOVA v. SLOVAKIA

RESPONDENT
SVK
HOTĂRÂRE
17.05.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list (friendly settlement)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF REMSIKOVA v. SLOVAKIA (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE REMŠÍKOVÁ c. SLOVAKIA (Documentul nr. 46843/99) DIRECȚIUNE STRASBOURG 17 mai 2001 În cazul Remšíková c. Slovacia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința ca Camera compusă din: C.L. Rozakis Președintele A.B. Baka dna Strážnická Lorenzen Fischbach dna Tsatsa-Nikolovska Judecătorii Kovler și grefierul secțiunii Fribergh După deliberarea în particular la 3 mai 2001, pronunța următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (n. 46843/99) împotriva Republicii Slovace depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”), de către un național slovac, Dna Monika Remšíková („reclamantul”), la 13 noiembrie 1998. Guvernul slovac („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl R. Fico, căruia dl P. Vršanský a reușit ulterior să exercite această funcție. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata două seturi de proceduri civile. La 7 decembrie 2000, după obținerea observațiilor părților, Curtea a declarat cererea admisibilă. La 8 ianuarie 2001, după schimbul de corespondență, grefierul a sugerat părților că ar trebui să încerce să ajungă la o soluție prietenoasă în sensul articolului 38 § 1 litera (b) din Convenție. La 2 aprilie 2001 și la 6 aprilie 2001 reclamantul și, respectiv, Agentul Guvernului au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. În ianuarie 1993, soțul reclamantului, un național croat, a părăsit Slovacia pentru Croația. La 14 aprilie 1995, Curtea de District (Općinski sud în Korčula (Croația) a pronunțat divorțul reclamantului și al soțului său. Procedințe privind custodia și întreținerea fiicei reclamantei La 2 septembrie 1993, reclamantul a depus o acțiune la Curtea de District Banská Bystrica (Oksný súd ) susținând că ar trebui să fie custodiată de fiica ei, născut în 1992, și că soțul ei ar trebui să contribuie la întreținerea copilului. La 21 iunie 1994, cazul a fost transferat la Curtea de District Považská Bystrica. Prima audiere a fost programată pentru 9 august 1995. La 18 septembrie 1996, Curtea de District a pronunțat o hotărâre prin care a încredințat copilului reclamantului și a ordonat tatălui să plătească întreținerea. Hotărârea a fost judecată în decembrie 1996. A fost îndreptată pe fostul soț al reclamantului, prin intermediarul autorităților croate, la 23 martie 1997. 10. La 8 decembrie 1997, Curtea de District Považská Bystrica a primit o traducere a recursului depus de fostul soț al reclamantului. La 30 ianuarie 1998, Curtea Regională Trenčín (Krajský súd) a anulat hotărârea de primă instanță. Hotărârea a fost transmisă Curții de District Považská Bystrica la 16 aprilie 1998 și a fost depusă reclamantului la 4 iunie 1998. 11. Curtea de District a auzit reclamantul la 24 iulie 1998. A hotărât să solicite autorităților croate să primească dovezi suplimentare. Informațiile necesare au fost depuse în iunie 1999. Curtea de District a ordonat traducerea documentelor în aprilie 2000. 12. La 28 iunie 2000, Curtea de District Považská Bystrica a pronunțat o hotărâre care nu a devenit încă finală. La 15 iulie 1997, reclamantul a susținut, în fața Curții de district Trenčín, că fiica ei ar trebui autorizată să-și folosească numele de familie în locul celui de fostul soț. 14. La 9 decembrie 1997, un traducător desemnat de Curtea de District a prezentat o traducere a documentelor relevante. La 23 ianuarie 1998, documentele au fost transmise Ministerului Justiției în vederea solicitării cooperării autorităților croate. 15. La 15 iulie 1998, vicepreședintele Curții de district Trenčín a admis că au fost întârzieri nejustificate în cadrul procedurii și a cerut scuze reclamantului. 16. La 20 august 1998, Curtea de district Trenčín a numit un traducător în vederea depunerii unui document de către fostul soț al reclamantului la 8 iunie 1998 tradus. 17. La 10 decembrie 1998, reclamantul a fost convocat la o Hotărârea programată pentru 13 octombrie 1999. În ultima dată, Curtea de District a pronunțat o hotărâre care a fost transmisă ulterior autorităților croate. Curtea de District nu a fost încă notificată de serviciul hotărârii asupra fostului soț al reclamantului. DREPTUL 18. La 6 aprilie 2001, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul Republicii Slovace propune să plătească 200.000 de coroane slovace către dna Monika Remšíková în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii sale înregistrate în temeiul nr. 46843/99. Această sumă acoperă orice daune și costuri și va fi plătită imediat după notificarea hotărârii emise de Curte în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. Prezenta declarație nu implică recunoașterea de către Guvernul Republicii Slovace a încălcării Convenției Europene a Drepturilor Omului în acest caz. Guvernul Republicii Slovace se angajează în continuare să nu solicite trimiterea cazului la Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 19. La 2 aprilie 2001, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Republicii Slovace sunt dispus să plătească 200.000 (2 sute de mii) de coruna slovace (cu acoperirea atât a daunelor, cât și a costurilor) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii mele nr. 46843/99 în așteptare în fața Curții. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații în ceea ce privește Republica Slovacă referitoare la faptele cererii menționate anterior, până la eliberarea de către Curte a unei hotărâri în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Declar că cazul este reglementat cu siguranță. Această declarație se face în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul le-au atins. Mă angajam în continuare să nu solicit trimiterea cauzei către Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 20. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 21. În consecință, cazul ar trebui scos din listă. Decide să scoată cazul din listă; ia act de angajamentul părților de a nu solicita o recerere a cazului în fața Marei Camere. A făcut în limba engleză și a notificat în scris la 17 mai 2001, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele grefierului Erik Fribergh Christos Rozakis

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă