ZAWADZKA v. POLAND

CUARTA DECIZIE PARȚIONALĂ PRIVIND ADMINISIBILITATEA cererii nr. 47402/99 de către Irena ZAWADZKA împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care stă la 28 iunie 2001 în calitate de Cameră compusă din Președintele Ress Pastor Ridruejo Caflisch Makarczyk Cabral Barreto dna Vajić Pellonpää judecători și grefierul Secțiunii Berger Având în vedere cererea de mai sus introdusă la 12 noiembrie 1998 și înregistrată la 13 aprilie 1999, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul este un național polonez, născut în 1936 și trăiește în Bydgoszcz, Polonia. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. În februarie 1986 reclamantul a divorțat. În iunie 1987 a depus la Curtea de District Bydgoszcz ( Sād Rejonowy ) o cerere în care a solicitat diviziunea proprietății soților. În 1988 și 1989, Curtea a ordonat avize de experți. La 3 iunie 1992, a refuzat o cerere ca acțiunile din proprietate să fie inegale. La 28 mai 1993, instanța a respins petiția reclamantului de a contesta un judecător, prin care recursul împotriva acestei decizii a fost respins. La 9 iunie 1993, în răspunsul reclamantului, președintele Curții Regionale Bydgoszcz (SÜd Wojewódzki) i-a informat că, datorită lungii excesive a procedurii pe care le-a fost luate sub supravegherea sa administrativă. În octombrie 1993, părțile la procedură au solicitat ordonarea unor avize suplimentare de experți. La 8 iunie 1994, Curtea a pronunțat o hotărâre parțială. La 1 decembrie 1994, Curtea Regională Bydgoszcz a anulat această hotărâre și a remis cazul de reexaminare. La 23 septembrie 1997, Curtea a pronunțat hotărârea. Prin motivul în care a subliniat că reclamantul în mai multe ocazii și-a schimbat cererile. A apelat împotriva acestei hotărâri. La 9 iulie 1998, părțile au ajuns la o soluție prietenoasă în fața Curții Regionale Bydgoszcz în ceea ce privește o parte din hotărârea Curții de District. În ceea ce privește restul reclamantului și-a retras apelul. 1. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedura a depășit un timp rezonabil. 2. Se plânge în continuare că instanța internă nu a examinat anumite afirmații formulate de ea în cadrul procedurii în fața lor. HOTĂRÂREA 1. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția cu privire la lungimea presupusă necorespunzătoare a procedurii. Curtea consideră că, pe baza dosarului, nu poate determina admisibilitatea acestei plângeri și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 § 3 litera (b) din Regulamentul Curții, să anunțe această plângere guvernului contestat. (2) Reclamantul se plânge în legătură cu presupusul nerespect al judecătorilor. Curtea observă că reclamantul a ajuns la o soluție prietenoasă în ceea ce privește o parte din cererile sale și a retras recursul împotriva hotărârii Curții de district Bydgoszcz în ceea ce privește restul. Prin urmare, nu s-au epuizat măsurile interne, în sensul articolului 35 § 1 din Convenție, iar plângerea trebuie respinsă în temeiul articolului 35 § 4. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să suspende examinarea plângerii reclamantului cu privire la [Notă1] lungimea presupusă necorespunzătoare a procedurii; declara inadmisibilă restul cererii. Președintele grefierului Vincent Berger Georg Ress [Notă1] Resumă plângerile fără a cita neapărat articolele invocate ale convenției.

FOURTH SECTION

PARTIAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 47402/99

by Irena ZAWADZKA

against Poland

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 28

June 2001 as a Chamber composed of

Mr

G.

Ress

,

President

,

Mr

A.

Pastor Ridruejo

,

Mr

L.

Caflisch

,

Mr

J.

Makarczyk

,

Mr

I.

Cabral Barreto

,

Mrs

N.

Vajić

,

Mr

M.

Pellonpää

,

judges

,

and

Mr

V.

Berger

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application introduced on 12 November 1998 and registered on 13 April 1999,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant is a Polish national, born in 1936 and living in Bydgoszcz, Poland.

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

In February 1986 the applicant got divorced.

In June 1987 she filed with the Bydgoszcz District Court (

Sąd Rejonowy

) a petition in which she sought the division of the spouses’ property.

In 1988 and 1989 the court ordered expert opinions.

On 3 June 1992 it refused a request that the shares in the property be unequal.

On 28 May 1993 the court declined the applicant’s petition to challenge a judge. Her appeal against that decision was subsequently rejected.

On 9 June 1993, in reply to the applicant’s complaint, the President of the Bydgoszcz Regional Court (

Sąd Wojewódzki

) informed her that due to the excessive length of the proceedings they had been taken under his administrative supervision.

In October 1993 the parties to the proceedings requested that certain further expert opinions be ordered.

On 8 June 1994 the court gave a partial judgment.

On 1 December 1994 the Bydgoszcz Regional Court quashed that judgment and remitted the case for re-examination.

On 23 September 1997 the court gave judgment. In the reasoning it pointed out that the applicant on several occasions had changed her claims. She appealed against that judgment.

On 9 July 1998 the parties reached a friendly settlement before the Bydgoszcz Regional Court in respect of a part of the District Court’s judgment. In respect of the remainder the applicant withdrew her appeal.

COMPLAINTS

THE LAW

The Court considers that it cannot, on the basis of the file, determine the admissibility of this complaint and that it is therefore necessary, in accordance with Rule 54 § 3 (b) of the Rules of the Court, to give notice of this complaint to the respondent Government.

The Court observes that the applicant reached a friendly settlement in respect of a part of her claims and withdrew her appeal against the judgment of the Bydgoszcz District Court in respect of the remainder. Therefore, domestic remedies have not been exhausted, within the meaning of Article 35 § 1 of the Convention and the complaint must be rejected pursuant to Article 35 § 4.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to

adjourn

the examination of the applicant’s complaint about

[Note1]

the allegedly unreasonable length of the proceedings;

Declares

inadmissible the remainder of the application.

Vincent

Berger

Georg

Ress

Registrar

President

[Note1]

Summarise the complaints without necessarily citing the invoked Convention Articles.