CASE OF PRICE v. THE UNITED KINGDOM

Reclamantul este deficient de patru limizi ca urmare a focomelia din cauza talidomidei. Ea suferă de probleme cu rinichii. La 20 ianuarie 1995, în cursul procedurilor civile din Curtea de judecată a Lincoln pentru recuperarea unei datorii de judecată, ea a refuzat să răspundă la întrebările puse la ea cu privire la poziția sa financiară și a fost angajată la închisoare timp de șapte zile pentru disprețul instanței. În amintirea reclamantului, judecătorul a ordonat ca ea să fie dusă direct la închisoarea Wakefield. Înainte de a părăsi curtea, reclamantul a cerut unui ofițer de instanță dacă ea ar putea lua încărcătorul de baterie pentru scaunul ei cu ea. Ea afirmă că ofițerul i-a spus că acest lucru va fi considerat un element de lux și că, prin urmare, ea nu ar putea să-l aducă. Pentru că cazul reclamantului a fost auzit în după-amiază din 20 ianuarie 1995, nu a fost posibil să o ducă la închisoare până a doua zi și ea a petrecut în acea noapte într-o celulă din Stația de Poliție Lincoln. Această celulă, care conținea un pat de lemn și o saltea, nu a fost special adaptată pentru o persoană cu handicap. Reclamantul susține că a fost forțată să doarmă în scaunul cu rotile ei din moment ce patul a fost greu și ar fi cauzat durere în șoldurile ei, că butoanele de urgență și comutatorii de lumină au fost îndepărtate de ea, și că ea a fost în stare să folosească toaleta deoarece era mai mare decât scaunul cu rotile ei și, prin urmare, inaccesibile. Dosarul de custodie menționează că la sosire, la 19:20 p.m., reclamantul a informat ofițerul de custodie că a suferit de probleme de rinichi și de o infecție repetată a urechii, dar că nu are nevoie de niciun medicament sau de un medic atunci. La 19:50 p.m. a refuzat o masă și o băutură fierbinte. La 8:50 p.m. reclamantul a spus că era rece astfel că ofițerul a învelit-o în două pături. Când a fost verificată din nou la 9:15 p.m. reclamantul încă se plângea că a fost rece. La 9:35 p.m., din moment ce era încă rece și avea o durere de cap cauzată de rece, o altă pătură a fost învelit în jurul ei. Ea a fost oferit o băutură fierbinte pe care a refuzat-o. Reclamantul a adormit la 10:00 p.m., dar până la 10:50 p.m. ea a fost din nou trezită, plângând de rece, și din nou refuzat o băutură fierbinte. La ora 11.15 a cerut să se întâlnească cu un medic, care a sosit la ora 11.50. Notă a medicului cu privire la examinarea reclamantului la ora 12.35: „Patientul s-a plâns de frig, durere de cap și ceas (nu se alimente de la admitere – oferite dar refuzate). Vorbind destul de sensibil, nu evident hipotermia, stătea pe scaun cu rotile. Spune-mi că nu pot să stau pe canapea, stătea, acasă. Pe Eritromicină pentru infecția urechilor. Pe urechile de examinare NAD Nystigmus J36. Din păcate, facilitățile disponibile în celule pentru acest tip de persoane cu handicap (sic). Într-adevăr necesită o cameră temporară în anii 70 în sus ca nu se mișcă/nu se poate muta în jurul valorii. Izolat cu "patura spațială" și pături suplimentare. Ofert/daunat Paracetamol și [bn] stemetil ca nici co-proxamol disponibil.” 10. Potrivit dosarului de custodie, reclamantul a dormit până la 7 dimineața, când a fost mutată într-o altă celulă și a oferit mâncare și băuturi, care a refuzat. La 8.30 a fost dusă la închisoarea New Hall Women's, Wakefield, unde a fost reținută până după-amiază din 23 ianuarie 1995. 11. Reclamantul nu a fost plasat într-o celulă normală în New Hall, ci a fost deținut în centrul de sănătate al închisorii. Celula ei a avut o ușă mai largă pentru accesul în scaun cu rotile, mânere pentru persoanele cu handicap în pauză de toaletă și un pat de spital hidraulic. La sosirea la închisoare, reclamantul a completat un chestionar medical. Ea a declarat că ea a avut îngrijorări de sănătate, dar că acestea au fost „sub control – ia-o cum vine”. Personalul de asistență Broadhead, care a contrasemnat chestionarul, a scris: „Admite în spital în principal pentru probleme de mobilitate. Deținutul are talidomide și folosește un scaun cu rotile electrice care ar fi dificil de utilizat în închisoarea principală datorită paselor, de exemplu, la sala de mese. Ea suferă de probleme urologice și are insuficiență renală intermitentă ... este capabilă să se hrănească în cazul în care alimentele sunt tăiate, este capabil să folosească cupa. Gestește pe și de pe toaletă P.U. [pass urină], dar va avea nevoie de ajutor cu B.O. [deschidere intestinale] pentru a se curăța. De obicei, dormi pe o canapea de acasă și câinele ei o ajută în sus în timpul nopții. Va avea nevoie de asistență aici în timpul nopții pentru a obține de pe pat pentru a folosi toaleta. Va încerca să folosească patul de spital cu spate afară. Contactat Dr. Rhodes re ajutor pentru asistenta nopții. Memoul făcut la Ofițer de Noapte Ordin și Securitate re asistență noaptea și trebuie să deblocheze ... Ea este alergic la multe antibiotice ... Are nevoie de schimbări frecvente de haine din cauza problemelor urinare. A stabilit în unitate și a mâncat cina. PS: Nu poate fi ridicat în mod normal, deoarece ea are un umăr dislocat în permanență datorită unei leziuni vechi.” 12. Reclamantul a fost examinat de Dr Kidd, ale căror notițe au declarat: “Recepție nouă. Victima Thalidomidei cu numeroase deformități, inclusiv brațele absente superioare / mai scăzute cu dislocarea umărului L și nici o utilizare în membrele superioare R. Ambele membre sunt absente cu picioare mici. Bladder – nu este în măsură să golească complet și obține retenții frecvente (când are nevoie de cateterizare) și infecție ... Bowels – ... incapabil să se curețe manual. Acasă ea este relativ independentă tho' are numeroase servicii, inclusiv scaun cu rotile electrice – care ar putea avea nevoie de reîncărcare peste W/E [săptămâna]. În spital are dificultăți cu patul – prea mare chiuvetă – incapabil de a ajunge la mobilitate – baterie care rulează în jos consum de lichid – îi place să ia suc și nu există nici o dietă – igienă generală vegetariană – are nevoie de ajutor ... Nevoile: baterii de acțiune fluidă reîncărcată temperatura adecvată ...” 13. Un „registr continuu medical” asupra reclamantului a fost păstrat în timpul detenției ei. Prima intrare, datată de 21 ianuarie 1995, a declarat: „Am cerut Guvernatorul de datorie, dle Ellis, să acorde permisiunea unui încărcător de baterie pentru scaunul cu rotile Adele pentru a fi adus dacă am putea aranja acest lucru. El a fost de acord cu acest lucru și în timp ce aici am subliniat numeroase probleme pe care personalul s-ar putea întâlni cu acest deținut, adică (1) Nevoile de ridicare în și din pat și ea spune că acest lucru este făcut de obicei de o persoană în picioare în spatele ei cu brațele în jurul ei midriff apoi ridicarea ei pe pat sau pe scaun cu rotile ei. (2) Ea are, acasă, un dispozitiv lucrat prin comprimare care o aduce în și din baie. Dacă nu are o baie zilnică ea riscă să dezvolte dureri, mai ales în cazul în care piciorul ei se află peste "piciorul". (3) Din cauza infecțiilor urinare recurente ea ar trebui să ia două litri de lichid zilnic, dar de obicei are suc și nu le place apa, astfel încât probabil va reduce consumul de lichid. După unele considerații, dl Ellis a decis că dacă am putea găsi Adele un loc potrivit în exteriorul spitalului, el o va autoriza să meargă, dar nu avem nici o condiție medicală pentru a o admite la spital cu. Dr. Kidd va reexamina Adele mâine, deoarece el crede că există o probabilitate că va dezvolta o UTI [infecție tractului urinar].” 14. Infirmierii care au avut grijă de reclamant în timpul detenției ei au păstrat un record contemporan, care a declarat pentru noaptea din 21 ianuarie 1995: „Impozibil să se toalete în timpul nopții. Au fost în celula lui Adele de două ori. A durat peste 1/2 oră pentru a-i toaleta atunci nu a putut să se întoarcă pe pat. Dată analgeziei și ea primește o mare durere prin a pune pe o saltea solidă. Foarte dificil de îngrijit pentru ea cu o asistentă”. 15. Reclamantul a afirmat că în seara de 21 ianuarie 1995 a fost ridicată la toaletă de către o ofițeră de închisoare, dar apoi a fost lăsată pe toaletă timp de mai mult de trei ore până când a fost de acord să permită un ofițer de îngrijire masculin să o curețe și să o ajute de pe toaletă. Guvernul a susținut că, la 21 ianuarie 1995, a existat doar o asistentă medicală, asistentă medicală Lister, și că ea a înrolat ajutorul doi bărbați ai personalului, ofițerul Tingle și ofițerul Bowman, și că cei doi bărbați ai personalului au asistat-o în șederea reclamantului și apoi a părăsit camera în timp ce reclamantul și-a mutat intestinele. Infirmiera Lister a curățat apoi reclamantul și a pus-o înapoi. Este neclar din documentele guvernamentale dacă ofițerul superior Tingle și ofițerul Bowman erau personal de asistență medicală sau dacă erau ofițeri de închisoare fără calificări de asistență medicală. În plus, reclamantul a susținut că mai târziu în acea seară, o asistentă feminină care a ajutat-o la toaletă și-a scos hainele de pat în prezența a doi ofițeri de îngrijire bărbați, expunend-o, dezbrăcată din piept în jos, la ofițerii bărbați. Guvernul a negat că aceste incidente au avut loc. Ei au subliniat că, înainte de eliberarea ei, reclamantul a formulat o plângere guvernatorului închisorii cu privire la lipsa unor facilități adecvate, dar fără menționare a evenimentelor de mai sus. 16. O asistentă medicală a agenției a fost angajată pentru îngrijirea reclamantului în timpul nopții între 22 și 23 ianuarie 1995. Înregistrările din recordul de asistență medicală din 22 ianuarie au declarat: „Spune că ea găsește pat inconfortabil și există riscul de a-și dezvolta durerile de pat, dar nu este complet imobilă și poate să-și schimbe greutatea cu privire la pat. Nici o problemă cu dieta, dar consumul de lichid s - a diminuat datorită faptului că nu i - a plăcut apa. Este nevoie să separem mici capricii lui Adele de problemele ei autentice. Bowels s-a deschis, spune că ea este în reținere și nu are PU'd [urină trecută] de la ora 01:00, refuzând să bea apă, refuză să se pregătească pentru pat până la ora 8:00 p.m. Noapte – 21.50 a cerut să fie pus în pat. Când a întrebat de ce ea nu a fost în pat spune personalul de zi a spus asistenta agenție a fost de gând să spăla și a pus-o la culcare. 23.10 a cerut să fie mutat în timp ce ea a avut dureri în 'carci'. Coproximol a dat și s-a șezut. Înființat și dormit mai târziu. Nu PU. A fost beat.” 17. Dispozițiile de remisie din articolele 45 și 33 din Legea Justiție Penală din 1991 a însemnat că reclamantul a trebuit doar să îndeplinească jumătate din sentința impusă, și anume, trei zile și jumătate. Înainte de eliberarea ei, la 23 ianuarie 1995, reclamantul a fost examinat de Dr Kidd, care a constatat că are nevoie de cateterizare din cauza retenției urinare. Studiul medical a declarat: „Pentru eliberarea acestei după-amiaza de îndată ce pot fi făcute aranjamentele de transport. ... pentru a avea baie și vezica goală pe cateter înainte de a pleca. Când a întrebat dacă a avut vreo plângere medicală specifică – ea a cerut doar o baie și pentru a fi cateterizat. Ea a avut unele plângeri despre aranjamentele ei de somn. Dl Ellis a spus că ar putea dormi pe un scaun și să-și deschidă ușa celulară toată noaptea. Având în vedere că ea trebuie să fie eliberată astăzi a declarat că cererea guvernatorului ei este imaterială. ...” 18. Reclamantul a fost colectat din închisoare de către un prieten. Ea a susținut că a suferit probleme de sănătate timp de zece săptămâni ca urmare a tratamentului ei în detenție, dar nu a furnizat dovezi medicale directe în sprijinul acestei afirmații. 19. La 30 ianuarie 1995, reclamantul a consultat avocatii pentru a aduce o acțiune de neglijență împotriva biroului de interne. În opinia sa din 6 martie 1996, avocatul său a făcut referire la dificultățile pe care reclamanta le-a putut confrunta pentru a dovedi că a suferit maltraturile pe care le-a susținut și s-a referit la o hotărâre a Curții Înalte (Knight și alții v. Oficiul de Acasă și altul [1990] 3 Toate rapoartele de drept din Anglia 237) care au susținut că, având în vedere lipsa resurselor, standardul de îngrijire necesar unui spital de închisoare a fost mai mic decât cel necesar într-o instituție exterioară echivalentă. Avocatul a recomandat că, având în vedere această jurisprudență și dificultățile dovezii cu care s-a confruntat, reclamantul a avut o perspective limitată de succes în susținerea ei și că, chiar dacă a avut succes, daunele nu sunt probabile să depășească 3.000 de lire sterline. Având în vedere acest consiliu, certificatul de asistență juridică al reclamantului a fost externat la 13 mai 1996. 20. Nu este o practică normală pentru Curtea Județeană să dea orice direcție în ceea ce privește locul în care ar trebui reținut un acuzat. Secțiunea 12 alin. (1)- (2) din Legea de închisoare din 1952 prevede că secretarul de stat trebuie să aloce un prizonier la orice închisoare: „12 (1) Un prizonier, fie condamnat la închisoare, fie angajat la închisoare în închidere sau în așteptare a procesului sau altfel, poate fi condamnat în mod legal în orice închisoare. (2) Prizonierii se angajează în astfel de închisori ca Secretarul de Stat poate de când în când să fie direct, și pot fi eliminați prin direcția Secretarului de Stat în timpul perioadei de închisoare din închisoare în care sunt limitate la orice altă închisoare.”