CtEDO 17.07.2001 Auto

AFFAIRE OKUYUCU ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
17.07.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle (règlement amiable)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE OKUYUCU ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

TURCIA (Cercetările nr. 28014/95, 28015/95 și 28016/95) HOTĂRÂREA (reglementarea amiabilă) STRASBURG 17 iulie 2001 Această hotărâre poate suferi modificări de formă. În cauza Okuyucu și alții c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din domnul Palm președinte Ferrari Bravo Gaukur Jörundsson Zupančič Panțiru Maruste judecători Gölcüklü , judecător ad-hoc O 28014/95, 2801" și 28016/95) îndreptate împotriva Republicii Turcia și din care trei resortisanți ai acestui stat, domnii Mehmet Sirin Okuyucu și Ahmet Kara și M Fatma Bilmen, au sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Drepturilor Omului, la 10 iulie 1995, în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor la lamaie și a libertăților fundamentale (inclusiv a Convenției privind libertățile fundamentale). Reclamanții sunt reprezentați de M.N. Terzi, avocat în Baroul d 5 alin. (3) din Convenție, întrucât durata detenției lor a fost excesivă. În urma comunicării cererilor către guvern de către Comisie, cauza a fost transferată Curții la 1 noiembrie 1998 în temeiul art. 5 alin. (2) din Protocolul nr. 11 la Convenție. La 9 ianuarie 2001, după ce a primit observațiile părților, Curtea a declarat cererile admisibile. La 26 ianuarie 2001, după un schimb de corespondență, grefierul secțiunii a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul art. b) din Convenție. La 2 mai și, respectiv, 7 februarie 2001, guvernul și reprezentantul reclamanților au prezentat declarații formale de acceptare a unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei. La 16 ianuarie 1995, reclamanta Mehmet Sirin Okuyucu, la 13 ianuarie 1995, reclamanta Ahmet Kara, și la 15 ianuarie 1995, reclamanta Fatma Bilmen, au fost arestate și ținute în custodie la sediul Direcției de Securitate d a lui Izmir, secțiunea pentru combaterea terorismului, în urma unei operații împotriva PKK. La 23 ianuarie 1995, reclamanții au fost ascultați de procurorul republicii aproape de curtea de securitate a statului Izmir. În aceeași zi, ei au fost aduși în fața judecătorului care a stat lângă curtea de securitate a statului Izmir, care a ordonat arestarea lor provizorie. Printr-un act de acuzare prezentat la 13 februarie 1995, procurorul Republicii lângă curtea de securitate a statului .Izmir i-a acuzat pe reclamanți, în temeiul articolului 169 din Codul Penal, pentru ajutor și sprijin pentru PKK. La 8 noiembrie 1995, reclamanții Ahmet Kara și Fatma Bilgin, și la 23 ianuarie 1996, reclamantul Mehmet Sirin Okuyucu au fost eliberați. 10. Prin hotărârea din 19 martie 1997, în conformitate cu art. 169 din Codul penal, Curtea de Securitate de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28014/95, 28015/95 și 28016/95, introduse de Mehmet Șirin Okuyucu, Ahmet Kara și Fatma Bilmen, guvernul turc propune să plătească, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu titlu de prejudiciu material și moral, suma de 15 000 (quinze mii) franci francezi către M. Okuyucu, 20 000 (80 000) de franci francezi dlui Kara și 15 000 (cinsprezece mii) de franci francezi dlui Bilmen, precum și suma totală de 15 000 (cinsprezece mii) de franci francezi pentru cheltuielile și cheltuielile celor trei reclamanți. Mai mult decât atât, după pronunțarea hotărârii, guvernul a indicat că, după ce a fost trimisă cauza Marii Camere, în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din convenție. 12. Prin scrisorile din 7 februarie și 6 iunie 2001, sumele menționate în regulamentele amiabile nu ar fi supuse niciunei taxe. 13. La 7 februarie 2001, Curtea primise următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamanților Am luat cunoștință de declarația guvernului turc conform căreia este pregătit să plătească, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția europeană a drepturilor omului, cu titlu de prejudiciu material și moral, suma de 15 000 (quini mii) franci francezi către dl Okuyucu, 20 000 (80 000) franci francezi către dl Kara și 15 000 (quinze mii) franci francezi către dl Bilmen, precum și suma globală de 15 000 (cinsprezece mii) franci francezi pentru cheltuielile noastre și cheltuielile de judecată în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererile nr. 28014/95, 2801 Acceptăm această propunere și, de asemenea, renunțăm la orice altă pretenție față de Turcia cu privire la faptele care au stat la baza acestor cereri. Suntem de acord cu această chestiune soluționată definitiv. Această declarație se referă la soluționarea pe cale amiabilă la care am ajuns noi și guvernul. În plus, ne angajăm să nu solicităm, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alin. (1) din Convenție. 14. Curtea ia act de soluționarea amiabilă la care au ajuns părțile (art. 39 din Convenție) și de scrisorile guvernului din 7 februarie și 6 iunie 2001 menționate mai sus. Curtea se asigură că regulamentul menționat se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) în fine al Convenției și art. 62 alineatul (1) ] 3 din regulament. 15. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza de la rol. PE CES DE LA CURȚA, ÎN LUNANIMITA, hotărăște să șteargă cauza din rolul Lund act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 17 iulie 2001 în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Michael O.Boyle Elizabeth Palm Modulator președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-07-10
0,97
AFFAIRE ÖZCELIK ET AUTRES c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ÖZÇELIK ET AUTRES c. TURQUIE (Requête n° 29425/95) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 10 juillet 2001 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Özçelik et autres c. Turquie, La Cour européenne des
CtEDO 2001-03-01
0,97
AFFAIRE GELGEC ET OZDEMIR c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE GELGEÇ ET ÖZDEMIR c. TURQUIE ( Requête n° 27700/95 ) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 1 er mars 2001 Cet arrêt peut subir des retouches de forme avant la parution de sa version définitive. En l’affaire Gelgeç et
CtEDO 2001-01-09
0,97
OKUYUCU, KARA et BILMEN contre la TURQUIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ des requêtes présentées contre la Turquie par n° 28014/95 - Mehmet Şirin OKUYUCU n° 28015/95 - Ahmet KARA n° 28016/95 - Fatma BİLMEN La Cour européenne des Droits de l’Homme (première sec
CtEDO 2001-07-17
0,96
AFFAIRE A.T. ET AUTRES c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE A.T. ET AUTRES c. TURQUIE ( Requête n o 37040/97 ) ARRÊT STRASBOURG 17 juillet 2001 DÉFINITIF 17/10/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
CtEDO 2001-07-17
0,96
AFFAIRE DEMIR ET GUL c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE DEMIR ET GÜL c. TURQUIE (Requêtes n os 29866/96, 29867/96 et 29872/96) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 17 juillet 2001 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Demir et Gül c. Turquie, La Cour
Sursă