CASE OF GRANDE ORIENTE D'ITALIA DI PALAZZO GIUSTINIANI v. ITALY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Preliminary objection rejected (victim);Violation of Art. 11;Not necessary to examine Art. 13;Not necessary to examine Art. 14+11;Non-pecuniary damage - finding of violation sufficient;Costs and expenses partial award - Convention proceedings
CASE OF GRANDE ORIENTE D'ITALIA DI PALAZZO GIUSTINIANI v. ITALY (CtEDO, 2001)
Asociația solicitantă este o asociere masonica italiană, care reunește mai multe locații. Este existentă din 1805 și este afiliată la Freemasonry Universal. În legislația italiană, asociația solicitantă are statutul de asociere de drept privat nerecunoscută în temeiul articolului 36 din Codul Civil. Prin urmare, aceasta nu are personalitate juridică. Acesta și-a depus articolele de asociere cu un notar (notaio) și oricine poate avea acces la ele. Prin Legea Regională nr. 34 din 5 august 1996 („Legea 1996”), publicată în Jurnalul Oficial din 14 august din același an, regiunea Marche („Regiune”) a stabilit normele care urmează să fie respectate pentru nominalizări și numiri în biroul public pentru care regiunea a fost autoritatea de numire (Norme per le nom e designazioni di spettanza della Regiunee). În fața Curții, asociația reclamantă s-a plâns din cauza prejudiciului susținut de aceasta ca urmare a conținutului articolului 5 din Legea din 1996. Secțiunea 1 din Legea de 1996 prevede că normele se aplică tuturor nominalizărilor și numărilor de către organismele constituite în conformitate cu Statutul Regiunei în temeiul legilor, normelor, statutelor și acordurilor la posturile în „departamentele autorităților de drept public și ale autorităților și organismelor de drept privat, altele decât regiunea”. De asemenea, aceasta prevede că normele se aplică, de asemenea, nominalizărilor la cincisprezece organisme regionale (înscrise în lista A la Legea de 1996) și, în unele cazuri, la alte organisme regionale pentru care Consiliul Regional este autoritatea de numire (Schedul B la Legea de 1996). Secțiunea 5 din Lege stabilește termenii și condițiile pentru prezentarea cererilor de nominalizare și de numire. Acesta prevede, printre altele, că candidații nu trebuie să fie maçonare, iar acesta este exprimat după cum urmează: „1. Cerințele pot fi depuse de consilieri și grupuri de consilieri regionale și de organisme profesionale, organizații și asociații active în domeniile în cauză președintelui Consiliului regional și, respectiv, președintele Guvernului regional, până la treizeci de zile înainte de expirarea perioadei autorizate pentru nominalizare sau numire. Cerințele trebuie să fie însoțite de o declarație de motive justificative și de un raport care conține următoarele informații: (a) municipiul de reședință, data și locul de naștere; (b) calificări; (c) carieră până în prezent, ocupare obișnuită, listă de ședințe publice aflate în prezent și anterior în cadrul societăților de stat și societăților private înregistrate public; (d) lipsa de interes cu biroul propus; (e) declarație de nesubscriere a unei locații masonice; (f) declarație, semnată de candidat, acceptarea biroului public și declararea că nu există nimic care să-l debarce de la birou pe motive penale, civile sau administrative. Declarația de acceptare semnată de candidat trebuie să fie certificată autentică și să conțină o declarație de către el cu privire la orice motiv de incompatibilitate și de absența oricărui motiv care îl interzice să se aplice sau să facă imposibil pentru el să facă acest lucru, având în vedere, de asemenea, art. 15 din Legea nr. 55 din 19 martie 1990, astfel cum a fost modificat ulterior.” 9. În iunie 1999, prima comisie a Consiliului Regional de la Marche a respins un proiect de lege regional (nr. 352/98) care propune amendamente și adăugari la Legea nr. 34 din 1996. Proiectul a fost destinat, printre altele, să elimine declarația prevăzută în secțiunea 5 din Legea 1996. 10. art. 18 din Constituție prevede: „Citățenii pot forma libere asociații, fără autorizare, pentru scopuri care nu sunt interzise de legea penală. Asociațiile și asociațiile secrete care urmăresc, chiar și indirect, un obiectiv politic prin intermediul organizațiilor de natură militară este interzis.” Legea nr. 17 din 25 ianuarie 1982 conține dispozițiile de punere în aplicare ale articolului 18 din Constituție în ceea ce privește asociațiile secrete și prevede dizolvarea asociației numite „P2 Lodge”. Secțiunea 1 stabilește criteriile privind o asociere ca fiind una secretă. Secțiunea 4 stabilește măsurile care trebuie luate în ceea ce privește persoanele angajate în serviciul public sau care sunt desemnate într-un birou public suspectat de a aparține unei asociații secrete; această secțiune prevede, de asemenea, că regiunile adoptă legi regionale pentru funcționarii și persoanele lor desemnate sau desemnate de o regiune într-un birou public. Conform informațiilor furnizate Curții de către asociația reclamantă, aceste legi au fost adoptate de regiunile Toscana (Legea nr. 68 din 29 august 1983), Emilia-Romagna (Legea nr. 34 din 16 iunie 1984), Liguria (Legea nr. 4 din 22 august 1984), Piemont (Legea nr. 65 din 24 decembrie 1984) și Lazio (Legea nr. 23 din 28 februarie 1985). Două dintre aceste legi regionale prevăd că persoanele nominalizate sau desemnate în funcție publică trebuie să numească asociațiile la care aparțin (art. 12 din Legea Toscana și art. 8 din Legea Lazio). Celelalte legi stabilesc sancțiunile care urmează să fie impuse persoanelor astfel desemnate sau desemnate în cazul în care transpiră că sunt membre ale unei asocieri secrete (secțiunea 7 din Legea Emilia-Romagna, secțiunea 8 din Legea Ligurie și secțiunea 8 din Legea Piemonte). Legea Emilia-Romagna conține, de asemenea, o interdicție privind nominalizarea sau numirea persoanelor afiliate asociațiilor secrete (secțiunea 7 din Legea Emilia-Romagna).