CtEDO 04.10.2001 Auto

M.N. et C.D.A. contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
04.10.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
M.N. et C.D.A. contre l'ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 35243/97 prezentate de M.N. și C.D.A. împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 4 octombrie 2001 într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președintele Bonello Fischbach Tsatsa-Nikolovska, domnii Levits, Kovler judecători Del Tufo judecător ad-hoc domnul E. Fribergh grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior adresată Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 11 februarie 1997 și înregistrată la 11 martie 1997, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitanți, După deliberare, pronunță următoarea decizie ÎN FAȚĂ reclamanții sunt doi resortisanți italieni, născuți în 1925 și 1934 și rezidenți în S.Donato Milano. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către C. Capello și A. Quaglia, avocați în baroul din Milano. Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de către părți, pot fi rezumate după cum urmează: Reclamanții au un apartament în San Donato Milano, pe care l-au închiriat către S.F. printr-o scrisoare recomandată din 10 iunie 1987, reclamanții au informat locatarul cu privire la intenția lor de a pune capăt închirierii la expirarea contractului de închiriere, adică la 30 septembrie 1988, și au rugat-o să elibereze locul înainte de această dată. Printr-un act notificat la 13 ianuarie 1989, reclamanții au recitat avizul de concediu și l-au numit pe judecător în fața instanței din Milano. Acesta din urmă nu a confirmat concediul de închiriere și a decis să examineze fondul cauzei. Prin hotărârea din 5 mai 1989, judecătorul a decis că închirierea se va încheia la data de 30 La data de 21 aprilie 1993, pe 4 mai 1993, reclamanții au însemnat chiriașului ordinul de eliberare a apartamentului. La data de 26 mai 1993, ei i-au spus că expulzarea va fi executată la data de 16 iunie 1993 prin executor al justiției. La 12 octombrie 1993, reclamanții au făcut o declarație solemnă că au avut o nevoie urgentă de a recupera apartamentul pentru a-l transforma într-o locuință proprie. Între 16 iunie 1993 și 12 martie 1997, executorul de justiție a avut loc la 16 tentative de expulzare. Toate aceste încercări s-au soldat cu un eșec, cei care nu au obținut ajutorul forței publice în executarea deportării. La începutul lunii mai 1997, chiriașul a eliberat apartamentul. ÎN (1) din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plâng că obligația de a-și recupera apartamentul constituie o încălcare a dreptului lor de proprietate. Reclamanții se plâng, de asemenea, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din convenție, de durata procedurii de expulzare. Reclamanții subliniază că refuzul de către administrația de a executa ordinul de expulzare emis de judecător a constituit un obstacol în calea puterii magistraturii. Guvernul susține că nivelul de ocupare a forței publice constituie o etapă administrativă care se află în afara procesului judiciar: prin urmare, art. 6 nu ar fi aplicabil procedurii în litigiu. Curtea reamintește, după cum subliniază recurentele, că a stabilit deja problema aplicabilității articolului 6 din Convenție la procedura de deportare a chiriașilor (hotărârea Imobiliară Saffi c. Italia [GC], nr. 27743/93, §§ 62-63, CEDH 1999-V). Pe fond, guvernul susține că măsurile în cauză țin de un control al utilizării proprietății în scopul legitim de a evita tensiunile sociale și tulburările ordinii publice în cazul în care un număr considerabil de expulzări ar trebui efectuate simultan. Potrivit guvernului, ingerința în dreptul la proprietate al reclamanților nu pare disproporționată. În ceea ce privește durata procedurilor de expulzare, guvernul susține că termenul pentru acordarea de asistență publică este justificat de protecția interesului public. Curtea consideră că cererea ridică întrebări complexe de fapt și de drept care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond. Prin urmare, această parte a cererii nu poate fi declarată în mod vădit nefondată în temeiul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară Cererea admisibilă, toate mijloacele de fond rezervate. Erik Fribergh Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-10-04
0,97
P.M. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 34998/97 présentée par P.M. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Rozakis,
CtEDO 2001-10-04
0,97
C. s.r.l. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 36112/97 présentée par C. s.r.l. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Roza
CtEDO 2001-10-04
0,97
LOSANNO ET VANACORE contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 36149/97 présentée par Angelo LOSANNO et Marianna VANACORE contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre
CtEDO 2000-09-07
0,97
S.A. ET D.D.L. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 30973/96 présentée par S.A. et D.D.L. contre l'Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 7 septembre 2000 en une chambre composée de M. C.L
CtEDO 2001-10-04
0,97
CARLONI ET BRUNI contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 35777/97 présentée par Gianfranco CARLONI et Anna Maria BRUNI contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une cham
Sursă