CtEDO 04.10.2001 Auto

C. s.r.l. contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
04.10.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
C. s.r.l. contre l'ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 36112/97 prezentată de C. s.r.l. împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 4 octombrie 2001 într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președintele Bonello Fischbach Tsatsa-Nikolovska, domnii Levits, Kovler judecători Del Tufo judecător ad hoc domnul E. Fribergh grefier de secțiune Având în vedere cererea prezentată anterior Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 27 ianuarie 1997 și înregistrată la 15 mai 1997, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la Convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie ÎN FAȚĂ reclamanta este o societate cu răspundere limitată care își are sediul la Milano. Aceaceasta este reprezentată în fața Curții de către avocatul F. Abiosi din Barou de la Milano. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează Recurenta are un apartament în Milano, pe care l-a închiriat M.V. Printr-un act notificat la 2 martie 1989, recurenta a acordat chiriașului concediu și i-a atribuit acestuia să se prezinte în fața instanței din Milano. Printr-o ordonanță din 21 martie 1989, care a devenit executorie la 29 martie 1989, acesta din urmă a confirmat în mod oficial concediul de închiriere și a decis că locul trebuia eliberat cel târziu la 29 septembrie 1990. La 19 noiembrie 1990, reclamanta a insemnat chiriasului comanda de eliberare a apartamentului. La 18 decembrie 1990, aceasta i-a insinuat că expulzarea va fi executată la 11 ianuarie 1991 prin executor al justiției. Între 11 ianuarie 1991 și 12 septembrie 1996, executorul justiției a dus la 17 tentative de expulzare. Toate aceste încercări s-au soldat cu un eșec, legile privind executarea deciziilor de expulzare care nu permit recurentei să beneficieze de ajutorul forței publice. La 16 aprilie 1997, reclamanta și chiriașul acesteia au încheiat un acord amiabil. Chiriași-au angajat să elibereze locul până la 31 decembrie 1998 cel târziu. Chiriașii nu au părăsit apartamentul la acea dată, reclamanta i-a comunicat că expulzarea va fi efectuată la 8 martie 1999 prin intermediul ușierului judiciar. La 3 martie 1999, chiriașul a eliberat apartamentul. În temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, recurenta se plânge că obligația de a-și recupera apartamentul constituie o încălcare a dreptului său de proprietate. Recurenta se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenție, de durata procedurii de expulzare. Recurenta subliniază că refuzul de către administrația de a executa ordinul de deport emis de judecător să constituie un obstacol în calea puterii magistraturii. Guvernul susține că nivelul de ocupare a forței publice constituie o etapă administrativă care se află în afara procesului judiciar: prin urmare, art. 6 nu ar fi aplicabil procedurii în litigiu. Curtea reamintește, după cum subliniază reclamanta, că a stabilit deja problema aplicabilității articolului 6 din Convenție la procedura de exmatriculare a chiriașilor (hotărârea Imobiliară Saffi c. Italia [GC], nr. 27743/93, §§ 62-63, CEDH 1999-V). Pe fond, guvernul susține că măsurile în cauză intră sub incidența unui control al utilizării proprietății în scopul legitim de a evita tensiunile sociale și tulburările ordinii publice în cazul în care un număr considerabil de expulzări ar trebui efectuate simultan. Potrivit guvernului, ingerința în dreptul de proprietate al recurentei nu pare disproporționată. În ceea ce privește durata procedurilor de expulzare, guvernul susține că termenul pentru acordarea de asistență publică este justificat de protecția interesului public. În orice caz, guvernul subliniază că, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 431 din 9 decembrie 1998, prefectul nu mai este competent să stabilească ordinea de prioritate în executarea expulzărilor. Datele execuțiilor trebuie stabilite de instanță. Curtea consideră că cererea ridică întrebări complexe de fapt și de drept care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond. Prin urmare, această parte a cererii nu poate fi declarată în mod vădit nefondată în temeiul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară Cererea admisibilă, toate mijloacele de fond rezervate. Erik Fribergh Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-10-04
0,98
P.M. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 34998/97 présentée par P.M. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Rozakis,
CtEDO 2001-10-04
0,98
C.T. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 35428/97 présentée par C.T. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Rozakis,
CtEDO 2001-10-04
0,98
S.C.M.F. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 38415/97 présentée par S.C.M.F contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Rozaki
CtEDO 2001-10-04
0,97
AUDITORE contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 35550/97 présentée par Bruno AUDITORE contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L.
CtEDO 2001-05-22
0,97
CAU contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 34819/97 présentée par Ersilia CAU contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 22 mai 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Rozak
Sursă