CtEDO 15.01.2002 Auto

MICCIO ET AUTRES contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
15.01.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
MICCIO ET AUTRES contre l'ITALIE (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 47787/99 prezentate de Michele MICCIO și de alții împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 15 ianuarie 2002 într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza președinte Makarczyk Strážnická domnii Fischbach Casadevall Maruste Zagrebelsky, judecătorii M. Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 12 octombrie 1998 și înregistrată la 28 aprilie 1999, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia parțială din 7 septembrie 2000, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ de către reclamanți, domnul Michele Miccio și alte cincizeci și șase de persoane a căror listă este anexată, sunt marinari italieni. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către domnul Falco Accame. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții prezintă că lucrează la bordul navelor italiene și că sunt adesea absente pentru perioade lungi de timp. Din cauza acestor perioade de absență, acestea sunt de facto lipsite de posibilitatea de a vota. Într-adevăr, legislația italiană în vigoare prevede dreptul de vot pentru cetățenii italieni, rezidenți în Italia sau în străinătate, care călătoresc în Italia pentru a vota. Reclamanții au prezentat textul unui proiect de lege, prezentat Parlamentului italian la 20 iunie 1979, 2 iulie 1987 și 13 noiembrie 1992, prin care s-a propus să se înființeze birouri de vot la bordul navelor, practică urmată de Suedia și Norvegia, sau să se permită votul prin corespondență, practică urmată de Regatul Unit. Pe de altă parte, din acest document reiese că, în Italia, mii de persoane se află în aceeași situație cu reclamanții. În lumina observațiilor guvernului, care se refereau în mod specific la alegerile organizate în Italia la 13 mai 2001, modulul a invitat reclamanții să prezinte documentația care indică faptul că ar trebui să participe la vot din cauza lipsei teritoriului italian la acea dată. Reprezentantul reclamanților a transmis ulterior Curții documente referitoare la persoane altele decât cei 57 de reclamanți.În schimb, niciunul dintre marinarii care și-au dat competența dlui Acame pentru a introduce prezenta remunerare nu a prezentat documentele cerute de modul. GRIEF Reclamanții se plâng de posibilitatea de a vota ca urmare a legislației în vigoare în prezent. Ei reduc încălcarea dreptului lor de vot. ÎN DREPT reclamanții se plâng că sunt privați de facto de posibilitatea de a vota, din cauza legislației naționale care îi obligă pe cei care au dreptul de a vota să meargă în Italia pentru a participa la alegeri. Curtea consideră că cererea trebuie să fie examinată sub aspectul articolului 3 din Protocolul nr. 1, care dispune de Înaltele P ă r i contractante și care se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere la scrutin secret, în condiiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ Guvernul ridică o excepție de la art. 34 din Convenție. În opinia sa, dacă este adevărat că reclamanții ar putea suferi efectele legislației actuale, este necesar, în orice caz, ca acestea să fie luate în considerare la data alegerilor au fost efectiv în străinătate și în dreptul de a vota. În lipsa unei astfel de dovezi, reclamanții ar fi victime potențiale ale încălcării pretinse, și nu victime în sensul articolului 34 din convenție. Pe fond, guvernul recunoaște că legislația italiană nu prevede dreptul de a vota din străinătate. 361) pentru a participa la vot, trebuie să fii rezident în Italia și să votezi în comunitatea de reședință. Este prevăzută o derogare pentru marinarii aflați în Italia, dar într-o altă comunitate decât cea de reședință în momentul votului. Guvernul observă că, în orice caz, dreptul garantat prin art. 3 din Protocolul nr. 1 nu este un drept absolut, dar poate fi limitat de către statele care se bucură în acest domeniu de o marjă largă de apreciere. Guvernul susține că această marjă de apreciere nu a fost depășită în speță, având în vedere jurisprudența Comisiei Europene pentru Drepturile Omului care recunoaște că obligația de a locui într-un stat pentru a vota în statul respectiv este compatibilă cu art. 3 din Protocolul nr. 1 și având în vedere, de asemenea, numărul limitat de persoane care se pot afla în situația denunțată. Instanțele au afirmat că dreptul de a participa la vot din 13 mai 2001 decurge direct din absența unor dispoziții legislative care să le permită să voteze din străinătate. Ei reamintesc apoi că situația pe care o denunță este de aproximativ 30 000 de persoane, ceea ce nu este un număr limitat de persoane, ceea ce înseamnă că, în timpul alegerilor, trebuie să existe marinari naviganți în străinătate. Curtea trebuie să se pronunțe în primul rând asupra excepției impuse de guvern. În conformitate cu art. 34 din Convenție Curtea poate fi sesizată de orice persoană fizică, de orice organizație neguvernamentală sau de orice grup de persoane care se declară victima unei încălcări de către una dintre părțile înalte contractante a drepturilor recunoscute în convenție sau în protocoalele sale. Curtea reamintește că art. 34 din Convenție impune ca o persoană să se prefacă efectiv lezată de încălcarea pe care o declară. El nu instituie în beneficiul particularilor un fel de acțiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . o lege prin aceasta numai că li se pare că încalcă convenția. În principiu, nu este suficient ca un individ care solicită să susțină că o lege violează prin simpla sa existență drepturile de care se bucură în temeiul convenției : trebuie să fi fost aplicată în detrimentul său. Cu toate acestea, ea poate viola prin ea însăși drepturile unui individ sigil suferă în mod direct efectele acestuia, în lipsa unei măsuri specifice de executare (hotărârea Klass și altele c. Germania din 6.9.78, seria A n 28, § 33). Or, Curtea consideră că, în speță, reclamanții suferă în mod direct efectele legislației contestate, în măsura în care absența lor de pe teritoriul italian datorată profesiei lor îi privează de posibilitatea de a participa la vot. Cu toate acestea, niciunul dintre respondenți nu a arătat că a lucrat în străinătate în cadrul votului din 13 mai 2001 sau al altor alegeri și, prin urmare, a fost împiedicat să voteze. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că reclamanții nu se pot declara victime în sensul articolului 34 din convenție și că, prin urmare, cererea este incompatibilă rațională personae cu dispozițiile Convenției. În consecință, cererea trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 alin. (3) și (4) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, pronunță restul cererii inadmisibile. Michael O mai mult Boyle Nicholas Bratza intenționat președinte REQUERANTS Ambruoso Carmine Michele Apuzzo Agostino Buegenio Borrelli Luci() Borriello Salvatore Cammarota Alfonso Cassandra Antonio Celentano Pasquale Cinque Gaetano Coppola Antonio Coppola Giovanni Coppola Giuseppe Costigliola Luigi Costagliola Di Fiore Antonio D Giustini Michela Iovino Gennaro Lai Gino Leone Pietro Lupo Giuseppe Marrazzo Salvatore Mennella Leopoldo Miccio Miccio Miccio Francesco Miccio Michele Mongiović Mario Monte Fusco Rosario Noto Umberto Paliotto Raffaele Palomba Michele Parlato Vincenzo Perra Aldo Porretto Francesco Pugliese Leopoldo Reminghi Gerardo Rigeccio Gennaro Ruggiero Giuseppe Ruocco Giacomo Russo Gennaro Russo Salvatore Scala Francesco Schiettino Francesco Scotti Nicola Tortorella Carmine Tramontano Francesco

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-09-07
0,96
ACCAME ET 57 MARINS contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 47787/99 présentée par Falco ACCAME et 57 marins contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 7 septembre 2000 en une cham
CtEDO 2002-06-27
0,95
DI CICCIO contre l'ITALIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 56078/00 présentée Michele DI CICCIO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 27 juin 2002 en une chambre composée de MM. G. Re
CtEDO 2004-03-25
0,94
BERENGA et AUTRES contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ Requête n o 62483/00 présentée par Maria Luigia BERENGA et autres contre l'Italie La Cour européenne des Droits de l'Homme (première section), siégeant le 25 mars 2004 en une chambre composée de
CtEDO 2002-02-12
0,94
AFFAIRE IT.R. c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE IT.R. c. ITALIE (Requête n° 56088/00) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2002-02-12
0,94
AFFAIRE VACCARELLA c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE VACCARELLA c. ITALIE (Requête n° 52967/99) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des ret
Sursă