CtEDO 22.01.2002 Auto

EMEK PARTISI et SENOL contre la TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
22.01.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
EMEK PARTISI et SENOL contre la TURQUIE (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE PARTIALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA interogării nr. 39434/98 prezentate de EMEK PARTENERI Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 11 august 1997 și înregistrată la 20 ianuarie 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitanți, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Primul reclamant, Emek Partsi (Partea Muncii, de mai jos Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează: la 25 martie 1996, s-a întemeiat și statutul său depus la Ministerul de Interne. Programul său includea, printre altele, următorul text f) Rezoluția democratică a întrebării kurde : să pună capăt asupririi poporului kurd și provocarii ostilității între popoarele turce și kurde, de imperialiști și reacționari turci și kurzi să elimine toate interdicțiile care afectează poporul kurd ; obținerea retragerii armatei, precum și a altor forțe armate din regiune, obținerea egalității absolute în drepturi și libertăți în ceea ce privește culturile etnice, naționalitățile și limbile [a ajunge la] independența națională, [la] egalitatea drepturilor, [la] o formă complet de decentizare a statului, care să garanteze unitatea egală și liberă a popoarelor turce și kurde. Cererea de dizolvare a datei de 22 mai 1996, procurorul general în apropierea Curții de Casație (inclusiv procurorul general) solicită Curții Constituționale dizolvarea mai. În actul său, procurorul a reproșat partidului că a încălcat Constituția și Legea privind partidele politice. mai mult decât atât, nu există nici un motiv pentru care nu ar trebui să se facă acest lucru decât în cazul în care ar trebui să se ia măsuri pentru a se ajunge la un acord cu privire la acest aspect. La 24 iunie 1996, avocatul partidului solicitant și-a prezentat observațiile scrise preliminare, în care a susținut că procurorul Republicii, susținând în actul său de acuzare că limba turcă ar trebui să rămână singura persoană din domeniul educației și al activităților culturale, pentru a menține unitatea națiunii, și că: El a amintit că structurile sociale, cum ar fi minoritățile, nu puteau fi create în mod artificial și că erau considerate fapte istorice recunoscute, printre altele de bărbați de t ă ț i, ale căror discursuri publice le-a citat. Avocatul partidului solicitant concluzionează că adevăratul motiv al cererii de dizolvare rezidă în disponibilitatea de a interzice lucrătorilor să facă politică și să le reducă la rolul de spectatori. La 27 iunie, procurorul general din apropierea Curții de Casație și-a prezentat observațiile cu privire la fond. La 15 august 1996, partidul solicitant și-a prezentat, la rândul său, observațiile cu privire la fond. La 7 octombrie 1996, părțile și-au prezentat oral observațiile în fața Curții Constituționale. La 14 februarie 1997, Curtea Constituțională a pronunțat dizolvarea mai multor partide politice, în conformitate cu art. 101 litera (a) din Legea privind partidele politice, pe motiv că statutul și programul său erau de natură să aducă atingere integrității teritoriale a statului, precum și în interiorul națiunii și al limbii oficiale a acesteia, violând astfel art. 78 lit. (a) și 81 lit. (a) și (b) din legea menționată. În hotărârea sa, Curtea Constituțională a amintit în primul rând principiile constituționale conform cărora persoanele care trăiesc pe teritoriul turc, indiferent de originea lor etnică, ar forma o unitate, prin cultura lor comună. După Curte, ansamblul acestor persoane ar fi cetățeni ai Republicii Turcia și ar constitui națiunea turcă. Curtea a amintit, de asemenea, că, în conformitate cu Tratatul de la Lausanne, o limbă sau o origine etnică distinctă nu sunt suficiente, singure, pentru a acorda unui grup calitatea de minoritate. În ceea ce privește declarația conform căreia programul de Curtea Constituțională a declarat că cetățenii de origine kurdă se bucură de aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni turci din toate regiunile Turciei. În acea parte a probelor, hotărârea Curții Constituționale se referă la litera (f) din programul partidului, citată anterior, precum și la următoarele fraze ale programului partidului solicitant L Limperialismul este stadiul final și fatal al capitalismului, care este ajunul revoluției proletare mondiale Ceea ce va pune capăt războaielor imperialiste, care este victoria revoluției mondiale Revoluția avansează prin stimularea contrarevoluției Sistemul capitalist și imperialist avansează în direcția unei faze de războaie, revoluții și răsturnări radicale, în care opozițiile se întețesc...Acest fapt este sigur și problema este aceea a pregătirii clasei lucrătorilor și a popoarelor oprimate pentru această nouă fază. Partidul Muncii consideră că principala sa misiune constă în pregătirea [în faza menționată] a lucrătorilor din Turcia (...) Curtea Constituțională a precizat că, atunci când se analizează întreaga Lucrătorii turci și kurdei, mai precis forma democratizată a limbii kurde etc., angajați la litera (f) Curtea Constituțională a considerat că propunerile din cadrul programului mai ales în scopul promovării dezvoltării limbii kurde ar avea ca scop crearea de minorități în detrimentul integrității teritoriale și al unității naționale turce. Prin urmare, obiectivele care, precum cele ale În conformitate cu art. 107 alineatul (1) din Legea nr. 2820, ar favoriza separarea și divizarea națiunii turce nu ar fi eligibile și ar justifica dizolvarea partidului în cauză. La 26 iunie 1998, hotărârea Curții Constituționale a fost publicată în Jurnalul Oficial. El a avut ca efect interzicerea fondatorilor și a liderilor partidului de a exercita funcții similare în orice altă formare politică (art. 69 din Constituție și art. 95 alineatul (1) din Legea nr. 2820). Dreptul și practica internă pertinente Constituția Dispozițiile relevante ale Constituției se citesc astfel art. 2 Republica Turcia este un stat de drept democratic, laic și social, care respectă drepturile omului într-un spirit de pace socială, solidaritate națională și justiție, legat de naționalismul d'Atatürk și bazat pe principiile fundamentale enunțate în preambul. art. 3 alineatul (1) La ãsta din Turcia este, cu teritoriul oi naþiunea sa, o entitate indivizibilã. Limba sa oficialã este turca. art. 6 Suveranitatea aparþine, fãrã condiþii sau rezerve, naþiunii. (...) Exercitarea suveranitãþii nu poate fi în nici un caz cedat unui individ, unui grup sau unei clase sociale. (...) art. 10 alineatul (1) Toți sunt egali în fața legii fără nici o discriminare pe motive de limbă, rasă, culoare, sex, limbă politică, convingeri filozofice, religie, de apartenență la o sectă religioasă sau alte motive similare. art. 14 alineatul (1) Nici unul dintre drepturile și libertățile menționate în Constituție nu poate fi exercitat în scopul de a aduce atingere integrității teritoriale a statului și proprietății națiunii, de a pune în pericol existența statului turc și a Republicii, de a elimina drepturile și libertățile fundamentale, de a încredința direcția de la art. 66 alineatul (1) Orice persoană care are legături cu naționalitatea este turcă. art. 68 (fostul) Cetățenii au dreptul de a înființa partide politice și, în conformitate cu procedura prevăzută în acest scop, de a adera și de a se retrage din aceasta. (...) Partidele politice sunt elementele indispensabile ale vieții politice democratice. Partidele politice sunt întemeiate fără autorizație prealabilă și își desfășoară activitățile în conformitate cu Constituția și cu legile. Statutul și programele partidelor politice nu pot fi contrare integrității absolute a teritoriului lacului și al națiunii, drepturilor omului, suveranității naționale și principiilor Republicii Democrate și Laice. Acesta nu poate fi întemeiat pe partidele politice care au ca scop să promoveze și să submineze o clasă socială sau un grup sau orice formă de dictatură. (...) art. 69 (fost) Partidele politice nu se pot angaja în activități străine statutului și programelor lor și nu se pot sustrage restricțiilor prevăzute în art. 14 din Constituție; cei care le încalcă sunt definitiv desființați. (...) Deciziile și funcționarea internă a partidelor politice nu pot fi contrare principiilor democrației. (...) De la înființarea partidelor politice, procurorul general al Republicii monitorizează cu prioritate conformitatea cu Constituția și cu legile statutelor și programelor acestora, precum și cu situația juridică a fondatorilor acestora și monitorizează și activitățile acestora. Curtea Constituțională decide cu privire la dizolvarea partidelor politice la cererea procurorului general al Republicii. Fondatorii și liderii de la toate nivelurile partidelor politice dizolvate definitiv nu pot fi fondatori, directori sau auditori ai unui nou partid politic și nu pot fi fondate noi partide politice ale căror membri vor fi constituiți din membri ai unui partid politic dizolvat. (...) Legea nr. 2820 privind reglementarea partidelor politice Dispozițiile relevante ale Legii nr. 2820 privind reglementarea partidelor politice prevăd: art. 78 Partidele politice: nu pot viza, nu pot lucra sau încuraja terțe părți să se modifice : forma republicană a lamului Turciei ; dispozițiile (...) referitoare la integritatea absolută a teritoriului la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . să pună în pericol existența ținutului și a Republicii turce, să abolize drepturile și libertățile fundamentale, să stabilească o discriminare pe motive de limbă, rasă, culoare a pielii, religie sau religie într-un cult sau să instituie, prin orice mijloace, un regim etic întemeiat pe astfel de noțiuni și concepții. (...) nu pot avea ca scop apărarea sau darea în stăpânire a unei clase sociale asupra altora, sau stăpânirea unei comunități, sau chiar a oricărei forme de dictatură; ei nu se pot angaja în activități care urmăresc astfel de scopuri. (...) art. 80 Partidele politice nu pot avea ca scop să submineze principiul națiunii unitare pe care se bazează Republica Turcia și nici să se angajeze în activități care urmăresc acest scop. art. 81 Partidele politice nu pot: în scris: existența minorităților pe teritoriul Republicii Turcia, bazate pe diferențe legate de cultura națională sau religioasă, în jurul unei secte, rase sau limbi; să aibă ca scop distrugerea integrității națiunii, propunându-se, sub acoperire de protecție, promovarea sau difuzarea unei limbi sau a unei culturi non- turce, crearea de minorități pe teritoriul Republicii Turcia sau de a se angaja în activități conexe. (...) Art. 90 alin. (1) Statutul, programele și activitățile partidelor politice nu pot încălca constituția și prezenta lege. art. 96 alineatul (3) Nu poate fi întemeiat dintr-un partid politic numit comunist, anarhist, fascist, teocratic sau național-socialist sau al cărui nume este cel al unei religii, limbii, rasei, sectei sau regiunii sau conține un termen menționat anterior sau similar. art. 101 Curtea Constituțională pronunță dizolvarea partidului politic: ale cărui statute sau programe (...) se dovedesc a fi contrare dispozițiilor capitolului 4 din prezenta lege; sau din care adunarea generală, comitetul central sau consiliul de administrație (...) adoptă decizii, emit circulare sau fac comunicări (...) care contravin dispozițiilor capitolului 4 din prezenta lege (...), sau al căror președinte, vicepreședinte sau secretar general fac declarații scrise sau orale contrare dispozițiilor menționate (...) Art. 107 alin. (1) La capitolul 4 din lege, menționat la art. 101, se aplică în special articolele 90 alineatul (1) și 96 alineatul (3) reproduse mai sus. GRIFS Invocând articolele 9 și 10 din convenție, reclamanții se plâng că dizolvarea partidului În al doilea rând, părțile interesate susțin că dizolvarea produsului se rezumă la o încălcare a dreptului lor la asociere și la art. 11 din convenție. Ei susțin, de asemenea, că au fost victime ale discriminării asupra originii lor etnice și că art. 14 din Convenție în combinație cu art. 9, 10 și 11. În plus, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului de punere în aplicare al cetățenilor de origine kurdă în limba lor maternă, deoarece, în motivele hotărârii Curții Constituționale referitoare la dizolvarea partidului solicitant, acesta a inclus faptul că partidul respectiv pleda pentru educație în limba kurdă. În această privință, aceștia au ajuns la art. 2 din Protocolul nr. 1. În cele din urmă, reclamanții invocă art. 3 din Protocolul nr. 1, susținând că dizolvarea Reclamanții se plâng de o încălcare a drepturilor lor la libertatea de gândire, de exprimare și de asociere (articolele 9, 10 și 11 din convenție), prin intermediul unei discriminări în sensul articolului 14 din convenție. În stadiul actual al dosarului în fața acesteia, Curtea nu consideră că este în măsură să se pronunțe asupra admisibilității acestor obiecțiuni, cum ar fi cele ale reclamanților, și consideră că este necesar să le aducă la cunoștința guvernului pârât, în conformitate cu art. 54 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul său de procedură. Curtea a examinat celelalte obiecțiuni ale reclamanților, astfel cum au fost prezentate în cererea lor și a constatat că reclamanții au fost informați cu privire la eventualele obstacole în calea admisibilității. Având în vedere toate elementele aflate în posesia sa și în măsura în care este competentă să cunoască afirmațiile formulate, aceasta nu a ridicat nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție. În consecință, această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 alin. (3) și (4) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Renunță la examinarea obiecțiilor reclamanților din art. 9, 10 și 11 din Convenție împreună cu art. 14 Declară cererea inadmisibilă pentru surplus. Michael O

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2004-09-07
0,98
EMEK PARTISI et SENOL c. TURQUIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 39434/98 présentée par EMEK PARTISI et Osman Nuri ŞENOL contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 7 septembre 2004 en
CtEDO 2005-05-31
0,97
AFFAIRE EMEK PARTİSİ ET ȘENOL c. TURQUIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE EMEK PARTİSİ ET ŞENOL c. TURQUIE (Requête n o 39434/98) ARRÊT STRASBOURG 31 mai 2005 DÉFINITIF 31/08/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subi
CtEDO 2002-05-28
0,95
Ö.Ö. et S.M. contre la TURQUIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 31865/96 présentée par Ö.Ö. et S.M. contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 28 mai 2002 en une chambre composée de Sir Nicol
CtEDO 2001-01-23
0,95
PERİNÇEK ET PARTI DES TRAVAILLEURS c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 46669/99 présentée par Doğu PERİNÇEK et le Parti des Travailleurs contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (Prèmier section), siégeant le 23 janvier
CtEDO 2002-04-23
0,95
TURANLI c. TURQUIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 74458/01 par Hamdi TURANLI contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 23 avril 2002 en une chambre composée de Sir Ni
Sursă