CtEDO 12.02.2002 Auto

AFFAIRE SECCIA c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
12.02.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE SECCIA c. ITALIE (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CECIA c. ITALIA (solicitarea nr. 52983/99) HOTĂRÂREA STRASBURG 12 Februarie 2002 DEFINITIVF 12/05/2002 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate suferi modificări de formă. În cauza Seccia c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea secțiunea a patra), care se află într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza președinte Dl Pellonpää Pastor Ridruejo Ferrari Bravo Fischbach Casadevall Pavlovschi judecători și ale dlui O La originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene, inclusiv resortisanți italieni, domnul Pierluigi Seccia, domnul Armando Seccia și domnul Roberto Seccia ( La 29 decembrie 1997, domnul P. Seccia și la 13 ianuarie 1998 dl Seccia și dl R. Seccia au sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului în temeiul art. 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea a declarat cererea admisibilă la 22 martie 2001. La 25 iunie 1992, reclamanții și o altă persoană l-au numit pe M. S.-ul meu în fața tribunalului din L.Aquila pentru a obține restituirea unei părți a unui teren. Prima ședință a fost stabilită la 24 septembrie 1992, însă a fost trimisă la 18 februarie 1993 din cauza lipsei reclamanților. Cele patru audieri care au avut loc între această dată și 24 februarie 1994 au vizat o expertiză. Din cele șase audieri stabilite între 30 iunie 1994 și 10 octombrie 1996, două au fost amânate din oficiu, două au vizat depunerea documentelor și una a fost trimisă la cererea părților. 1997, părțile și-au prezentat concluziile și au prezentat pledoaria în fața camerei competente la 7 iunie 2000. Cu toate acestea, la o dată nespecificată, președintele Tribunalului a atribuit cauza colegiului de magistrați însărcinat cu tratarea celor mai vechi cazuri (seziune stralcio). 2001, judecătorul a stabilit la data de 28 noiembrie 2001 data la care s-a prezentat concluziile, cu privire la VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE, reclamanții au susținut că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din Convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din Convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) . . Perioada care trebuie luată în considerare a început la 25 iunie 1992 și procedura era încă în curs de desfășurare la 28 noiembrie 2001. La această dată, Curtea reamintea că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) la existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la cerința termenului rezonabil. În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 11. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței termenului rezonabil În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. În general, reclamanții solicită 96 000 000 de lire italiene (ITL) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 14. Curtea consideră că este necesar să se acorde fiecărui reclamant 12 000 de euro (EUR) pentru prejudiciul moral. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 1 500 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată ale procedurii în fața Curții și, prin urmare, acordă 500 EUR fiecărui solicitant. Interese moratorii 17. Conform informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data d adoptarea prezentei hotărâri a fost de 3 % l an. PE CES, CURȚA, ÎN LÂNĂ, A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească fiecărui solicitant, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Convenție, 12 000 EUR (doisprezece mii EUR) pentru daune morale și 500 EUR (cinci cenți EUR) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu un interes simplu cu 3 % l an de la expirarea acestui termen și până la plată Respinge cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. Prezentat în limba franceză și comunicat în scris la 12 februarie 2002, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul Michael O

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2002-02-12
0,96
AFFAIRE SCINTO c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE SCINTO c. ITALIE (Requête n° 52918/99) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2002-02-12
0,96
AFFAIRE GUCCI c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE GUCCI c. ITALIE (Requête n o 52975/99) ARRÊT Cet arrêt a été révisé conformément à l’article 80 du règlement de la Cour par un arrêt prononcé le 1er octobre 2002 STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet
CtEDO 2002-02-12
0,96
AFFAIRE SCIACCHITANO ET LO SCIUTO c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE SCIACCHITANO ET LO SCIUTO c. ITALIE (Requête n° 52982/99) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peu
CtEDO 2002-02-12
0,96
AFFAIRE I.P.A. S.R.L. c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE I.P.A. S.R.L. c. ITALIE (Requête n° 52957/99) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2000-11-16
0,96
AFFAIRE CORSI c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CORSI c. ITALIE (Requête n° 46527/99) ARRÊT STRASBOURG 16 novembre 2000 DÉFINITIF 16/02/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
Sursă