CtEDO 12.02.2002 Auto

AFFAIRE DAMIANO c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
12.02.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Dommage matériel - demande rejetée;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE DAMIANO c. ITALIE (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA DAMIANO c. ITALIA (Recuperarea nr. 52921/99) HOTĂRÂREA STRASBURG 12 Februarie 2002 DEFINIF 12/05/2002 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Damiano c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (pe secțiune), care se află într-o cameră compusă din Sir Nicolas Nicolas. Bratza președinte dnii Pellonpä Pastor Ridruejo Ferrari Bravo Fischbach Casadevall Pavlovschi judecători și ale dlui O reclamantul a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la data de 20 decembrie 1997 în temeiul articolului 25 decembrie din Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (precum Convenția de la Lisabona). Cererea a fost înregistrată la data de 25 noiembrie 1999 sub numărul de dosar 52921/99. Reclamantul este reprezentat de M. C. Sandomenico, avocat în Montesarchio (Benévent). Guvernul italian (atmosic) este reprezentat de agentul său, dl Leanza, și de co-agentul său, dl V. Esposito. Curtea a declarat cererea admisibilă la 22 martie 2001. La 2 decembrie 1987, reclamantul l-a numit pe domnul L. și compania sa de asigurări în fața judecătorului de instanță din Montesarchio (Benevent) pentru a obține despăgubiri pentru daunele materiale suferite în urma unui accident rutier. Din cele zece audieri stabilite între 27 aprilie 1988 și 8 ianuarie 1991, două au fost amânate la cererea părților, două au fost revocate din oficiu, două audieri au vizat audierea dlui L., trei audieri au avut legătură cu o expertiză și ultima audiere a fost prezentată pentru a permite părților să-și prezinte concluziile. La data de 15 mai 1991, dezbaterile, prevăzute pentru 29 ianuarie 1992, au avut loc la data de 1 iulie 1992 ca urmare a unei trimiteri din oficiu. Prin hotărârea din 16 mai 1996, al cărei text a fost depus la grefă în aceeași zi, judecătorul a acceptat cererea reclamantului. Conform informațiilor furnizate de solicitant, această hotărâre a devenit definitivă la 30 iunie 1997. CU PRIVIRE LA VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE Reclamantul susține că durata procedurii nu a respectat principiul "timp rezonabil" astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Hotărârea privind această teză. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 2 decembrie 1987 și s-a încheiat la 30 iunie 1997; prin urmare, a durat aproape nouă ani și șapte luni pentru o instanță. 10. Curtea amintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la obligația de termen rezonabil În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 11. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței termenului rezonabil În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite decleștarea de către partea care a încălcat-o, Curtea acordă părții care a încălcat-o, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. ITL în ceea ce privește prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 14. Curtea nu a primit o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. În schimb, aceasta consideră că este necesar să se acorde reclamantului 10 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral. Prospături și cheltuieli de judecată 15. Reclamantul solicită, de asemenea, 15 503 148 ITL pentru cheltuielile și cheltuielile efectuate în fața instanțelor în fața Curții. 16. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 1 500 EUR pentru procedura în fața Curții și acordul la care se acordă reclamantului. Interese moratorii 17. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data adoptării prezentei hotărâri era de 3 % l an. Prin aceste motive, Curtea, în L că aceste sume vor fi majorate cu un interes simplu cu 3 % l an de la expirarea acestui termen și până la plată Respinge cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 12 februarie 2002, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul Michael O

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2002-02-12
0,97
AFFAIRE AN.M. c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE AN.M. c. ITALIE (Requête n° 52979/99) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2002-02-12
0,97
AFFAIRE TOMMASO c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE TOMMASO c. ITALIE (Requête n° 52922/99) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2002-02-12
0,97
AFFAIRE SCINTO c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE SCINTO c. ITALIE (Requête n° 52918/99) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2002-02-12
0,96
AFFAIRE ALMANIO ANTONIO ROMANO c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE ALMANIO ANTONIO ROMANO c. ITALIE (Requête n° 52969/99) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 12/05/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut s
CtEDO 2002-02-12
0,96
AFFAIRE L.B. c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE L.B. c. ITALIE (Requête n° 56087/00) ARRÊT STRASBOURG 12 février 2002 DÉFINITIF 04/09/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches
Sursă