CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 49277/99 de Ahmet AVCISOY împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a stat la 19 februarie 2002 în calitate de Cameră compusă de Președintele Pellonpää Sir Nicolas Bratza Pastor Ridruejo Makarczyk dna Palm dna Strážnická Pavlovschi și dl M. O’Boyle Grefier având în vedere cererea depusă la 1 iulie 1999, Având în vedere măsura intermediară indicată guvernului contestat în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții, având în vedere corespondența părților, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, Ahmet Avcisoy, este un național turc născut în 1966 și reținut într-un centru de detenție din Regatul Unit. El este reprezentat în fața Curții de către dna S. Thompson din Luqmani, Thompson & Partners, avocati care practică în Wood Green, Londra. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au prezentat părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a sosit ilegal în Regatul Unit la 20 aprilie 1998 și a depus o cerere de azil la arestarea sa la 26 aprilie 1998. Solicitarea de azil a fost respinsă prin scrisoarea din 13 iunie 1998 și a servit la 9 iulie 1998 cu direcții de înlăturare. Reclamantul a obținut un raport medical și un raport psihologic din 11 august 1998. El a susținut că a fost arestat și reținut în câteva ocazii între mai 1995 și martie 1998 și că a fost supus torturii, inclusiv falaka și bătăi severe. psihologul din raportul său a constatat că a suferit de tulburări de stres post traumatic ca rezultat direct al experienței sale în Turcia. În raportul său medical, medicul a remarcat, printre altele, existența de cicatrici asupra organismului reclamantului în conformitate cu descrierea sa de a fi arsă de țigări și de semne de prejudiciu cauzat de un obiect ascuțit. Reclamantul a apelat împotriva refuzului de azil și apelul a fost respins de către Adjudatorul Special la 27 noiembrie 1998. La 10 februarie 1999, Tribunalul a depus o cerere de concediu de recurs la Tribunalul de Apel pentru imigrație, dar a respins-o de către Tribunalul la 10 februarie 1999. A fost depusă o cerere de concediu de reexaminare judiciară împotriva acestei decizii, dar respinsă. La 19 mai 1999, Secretarul de Stat a refuzat să-și anuleze decizia din 13 iunie 1998. UNHCR a scris Secretarului de Stat la 27 mai 1999 și 29 iunie 1999 cerând reexaminarea diverselor puncte, în special în ceea ce privește dacă au fost luate în considerare rapoartele medicale care au confirmat acuzațiile de tortură. Orientările de eliminare au fost stabilite pentru 2 iulie 1999 la orele 17.00. Îndepărtarea reclamantului a fost suspendată de către autoritățile la cererea Curții la 2 iulie 1999 de la art. 39. După suspendarea procedurii Curții în așteptarea hotărârii de către instanțe interne a unui recurs într-un caz conexe și a eventualului retragere a prezentului caz, reprezentanții reclamantului au informat Curții prin scrisoarea din 16 ianuarie 2002 că au ajuns la un acord cu Guvernul pentru a retrage cererea pe baza că reclamantul va primi un drept de recurs în temeiul legislației interne (Legea privind imigrația și azilul din 1999), în care ar avea dreptul să se plângă că înlăturarea sa ar constitui o încălcare a drepturilor sale în temeiul Convenției. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns că îndepărtarea sa în Turcia va încălca art. 3 din Convenție din cauza riscului de maltratare și de tortură. HOTĂRÂREA Curții constată că reclamantul a ajuns la un acord cu Guvernul și dorește să retragă cererea în funcție de disponibilitatea unui recurs în care poate ridica plângerile Convenției. Curtea constată că reclamantul nu mai dorește să își continue cererea în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale care necesită continuarea examinării cererii. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri.
Application no. 49277/99
by Ahmet AVCISOY
against the United Kingdom
The European Court of Human Rights, sitting on 19 February 2002 as a Chamber composed of
Mr
M.
Pellonpää
,
President
,
Sir
Nicolas
Bratza
,
Mr
A.
Pastor Ridruejo
,
Mr
J.
Makarczyk
,
Mrs
E.
Palm
,
Mrs
V.
Strážnická
,
Mr
S.
Pavlovschi
,
judges
,
and Mr M.
O’Boyle
,
Section Registrar
,
Having regard to the above application lodged on 1 July 1999,
Having regard to the interim measure indicated to the respondent Government under Rule 39 of the Rules of Court,
Having regard to the correspondence of the parties,
Having deliberated, decides as follows:
The applicant, Ahmet Avcisoy, is a Turkish national born in 1966 and detained in a detention centre in the United Kingdom. He is represented before the Court by Ms S. Thompson of Luqmani, Thompson & Partners, solicitors practising in Wood Green, London.
A.
The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
The applicant arrived illegally in the United Kingdom on 20 April 1998 and submitted a claim for asylum on his arrest on 26 April 1998. His application for asylum was dismissed by way of letter dated 13 June 1998 and served upon him on 9 July 1998 with removal directions.
The applicant obtained a medical report and a psychological report dated 11 August 1998. He claimed that he had been arrested and detained on a number of occasions between May 1995 and March 1998 and that he had been subject to torture, including falaka and severe beatings. The psychologist in her report found that he was suffering from post traumatic stress disorder as a direct result of his experiences in Turkey. In his medical report, the doctor noted
inter alia
the existence of scars on the applicant’s body consistent with his description of being burned by cigarettes and signs of an injury caused by a sharp object.
The applicant appealed against the refusal of asylum and the appeal was dismissed by the Special Adjudicator on 27 November 1998.
An application for leave to appeal to the Immigration Appeal Tribunal was submitted but rejected by the Tribunal on 10 February 1999.
An application for leave to move for Judicial Review was lodged against that decision but rejected.
The applicant reapplied for asylum to the Secretary of State by letter dated 7 April 1999.
On 19 May 1999 the Secretary of State refused to reverse his decision of 13 June 1998.
The UNHCR wrote to the Secretary of State on 27 May 1999 and 29
June 1999 asking for various points to be re-examined, particularly as to whether full consideration was given to the medical reports which corroborated the allegations of torture.
Removal directions were set for 2 July 1999 at 17.00 hours.
The applicant’s removal was suspended by the authorities on application by the Court on 2 July 1999 of Rule 39.
After adjournment of the Court’s proceedings pending the determination by domestic courts of an appeal in a related case and the possible withdrawal of the present case, the applicant’s representatives informed the Court by letter dated 16 January 2002 that they had reached agreement with the Government to withdraw the application on the basis that the applicant would receive a right of appeal under domestic legislation (the Immigration and Asylum Act 1999) in which he would be entitled to complain that his removal would constitute a breach of his rights under the Convention.
The applicant complained that his removal to Turkey would violate Article 3 of the Convention due to the risk of ill-treatment and torture.
The Court notes that the applicant has reached agreement with the Government and wishes to withdraw his application in light of the availability of an appeal in which he can raise his Convention complaints.
The Court finds that the applicant no longer wishes to pursue his application within the meaning of Article 37 § 1(a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1
in fine
, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the examination of the application to be continued.
For these reasons, the Court unanimously
Decides
to strike the application out of its list of cases.
Michael
O’Boyle
Matti
Pellonpää
Registrar
President