CtEDO 07.03.2002 Auto

ÖNEL contre la TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
07.03.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle;Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ÖNEL contre la TURQUIE (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 31995/96 prezentate de Cemal și Satun ÖNEL împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 7 martie 2002 într-o cameră compusă din dnii Ress președinte Cabral Barreto Caflisch Türmen Zupančič H.S. Greve Traja judecători domnul V. Berger grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 8 ianuarie 1996, având în vedere art. 5 alin. (2) din Protocolul nr. 11 la Convenție, care a transferat competența Curții de a examina cererea, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de reclamanți, după ce a intenționat, pronunță următoarea decizie: ÎN FAVOAREA reclamanților, Cemal Önel și Satun Önel, sunt cetățeni turci și își au reședința în prezent în Elaz teren care aparținea reclamanților în vederea construirii barajului Karakaya. În 1992, reclamanții au introdus la Tribunalul de Mare Instanță din Baskil, pentru terenul lor, două acțiuni în despăgubire. Acțiunea intentată de primul reclamant a fost înregistrată la nr. 92/308 și cealaltă, intentată de a doua reclamantă, a fost înregistrată la nr. 92/116. În ceea ce privește acțiunea nr. 92/308, la 25 februarie 1993, instanța a pronunțat o hotărâre prin care solicită DS achitarea către primul reclamant a unei indemnizații de expropriere de 1 347 043 500 de lire turcești. Această sumă a fost însoțită de dobânzi moratoriu simple la rata legală de 30 % pe an, începând cu 17 octombrie 1986. În ceea ce privește acțiunea nr. 92/116, Tribunalul a acordat celei de a doua recurente, la 9 iulie 1992, o despăgubire de expropriere de 781 983 000 de lire turce, cu dobânzi moratoriu simple la 30 % pe an, începând cu 30 martie 1992. Curtea de Casație a confirmat hotărârile prin hotărârile din 8 iulie 1993. Primul reclamant, dl Cemal Önel, a primit suma de 4 914 923 000 de lire turce (cursul nr. 92/308) la 8 august 1995, cu titlu de indemnizație de expropriere plus dobândă la 30 % pe an. În ceea ce privește a doua reclamantă, dna Satun Önel, a primit suma de 1 427 939 000 de lire turcești (recursul nr. 92/116) la 24 noiembrie 1994, cu titlu de indemnizație de expropriere cu dobândă de 30 % pe an. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții se plâng că dreptul lor la respectarea bunurilor lor nu a fost respectat din cauza întârzierii administrației în plata indemnizațiilor de expropriere, însoțite de dobânzi moratorii insuficiente în raport cu rata inflației foarte ridicată în Turcia. (1) Curtea reamintește că nu este chemată să se pronunțe cu privire la problema dacă faptele prezentate de a doua reclamantă, dna Satun Önel, dezvăluie aspectul unei încălcări a convenției. Întradevăr, Curtea constată că, în absența unei căi de atac în dreptul național împotriva situației de care se plânge reclamanta, termenul de șase luni în sensul articolului 1 din Convenție începe să curgă de la data la care această situație s-a încheiat, și anume 25 noiembrie 1994, data plății sumei datorate de administrație, adică cu mai mult de șase luni înainte de data la care a fost introdusă cererea. În consecință, această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. (2) La 8 noiembrie 2001, Curtea a primit de la reclamant, dl Cemal Önel, următoarea declarație semnată la 5 noiembrie 2001: , suma de 165 000 (o sută șaizeci și cinci de mii) dolari în USD (inclusiv) pentru daune materiale și morale, precum și pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Am observat, de asemenea, că plata acestei sume se va face după cum urmează: 82 500 (48,2 mii cinci sute) dolari americani în termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția europeană a drepturilor la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele inițiale ale cererii. Declar cauza soluționată definitiv. Prezenta declarație face parte din înțelegerea amiabilă la care am ajuns eu și guvernul... La 3 ianuarie 2002, guvernul a transmis, la rândul său, două declarații semnate la 27 decembrie 2001 pe baza proiectului care fusese adus la cunoștința sa și care a fost în cele din urmă aprobat ca atare: Declar că, în temeiul unui regulament confidențial al cauzei, care are ca origine cererea nr. 3199 în legătură cu prejudiciul material și moral, precum și pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată, în termen de trei luni de la notificarea deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția europeană a drepturilor persoanelor fizice. Această sumă nu va fi supusă nici unui impozit, nici niciunei alte sarcini fiscale la momentul relevant și va fi plătită în dolari americani într-un cont bancar indicat de reclamanți. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cazului. Declar că, în temeiul unui regulament confidențial al cauzei, care are ca origine cererea nr. 3199 în legătură cu prejudiciul material și moral, precum și pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată, în termen de șase luni de la notificarea deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția europeană a drepturilor persoanelor fizice. Această sumă nu va fi supusă nici unui impozit sau niciunei alte sarcini fiscale la momentul relevant și va fi plătită în dolari americani într-un cont bancar indicat de solicitanți. Această plată va face ca plata definitivă a cauzei ... Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție sau de protocoalele sale și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în final din convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol din partea reclamantului Cemal Önel Declară cererea inadmisibilă pentru surplus. Vincent Berger Georg Ress modulier Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-03-28
0,94
SEN contre la TURQUIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ des requêtes n°s 20153/92, 20154/92, 20156/92 présentées par İsmet ŞEN, Mahmut ŞEN, Kemal ŞEN contre Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 28 mars 2000
CtEDO 2000-03-28
0,94
GÜNAL contre la TURQUIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 20142/92 présentée par Kazım GÜNAL contre Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 28 mars 2000 en une chambre composée de M me E. Palm,
CtEDO 2010-06-29
0,94
KARAKOC ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 30729/05 présentée par Resul KARAKOÇ et autres contre la Turquie La Cour européenne des droits de l'homme (deuxième section), siégeant le 29 juin 2010 en une chambre
CtEDO 2000-03-28
0,93
CELEBI contre la TURQUIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 20139/92 présentée par Mehmet ÇELEBİ contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 28 mars 2000 en une chambre composée de M me E. P
CtEDO 2002-03-07
0,93
ÖZER et AUTRES contre la TURQUIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n° 42587/98 présentée par Saffet ÖZER et autres contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 7 mars 2002 en une chambre composée de MM. G. Ress, président, I.
Sursă