CASE OF TELE 1 PRIVATFERNSEHGESELLSCHAFT MBH AGAINST AUSTRIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
CASE OF TELE 1 PRIVATFERNSEHGESELLSCHAFT MBH AGAINST AUSTRIA (CtEDO, 2002)
Rezoluția ResDH(2002)37 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 septembrie 2000 (finală la 17 ianuarie 2001) în cazul Tele 1 Privatfernsehgesellschaft mbH împotriva Austriai (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 30 aprilie 2002 la a 792-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Tele 1 Privatfernsehgesellschaft mbH pronunțată la 21 septembrie 2000 și transmisă Comitetului de Miniștri după ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; Amintind că hotărârea Curții a devenit finală la 17 ianuarie 2001 de la această dată, Guvernul Statului pârât a fost informat că cererea de reexaminare înainte de a fi respinsă Marea Camera; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 32240/96) împotriva Austriai, depusă la 2 iulie 1996 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către Tele 1 Privatfernsehgesellschaft mbH, o societate cu scaunul său în Austria, și că Curtea, deținută din cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibilă plângerea conform căreia societatea reclamantă nu a fost autorizată să creeze și să opereze un transmisor de televiziune în zona Viena care a constituit o încălcare a dreptului său la libertate de exprimare; întrucât în hotărârea sa din 21 septembrie 2000 Curtea în unanimitate: - a considerat că s-a încălcat art. 10 din Convenție în perioada cuprinsă între 30 noiembrie 1993 și 1 august 1996; - a considerat că nu s-a încălcat art. 10 din Convenție în perioada cuprinsă între 1 august 1996 și 1 iulie 1997; - a susținut că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 200.000 de chiluri austriece în ceea ce privește costurile și cheltuielile și că dobânzile simple la o rată anuală de 4% vor fi plătite la această sumă de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 21 septembrie 2000, având în vedere obligația austriei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenția de a respecta aceasta; întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că deja au fost luate măsuri pentru a evita noi încălcări ale aceleiași tipuri de încălcări, în special în cazul Informațiilorverein Lentia și alții și a Radio ABC împotriva Austriai (a se vedea Rezoluțiile DH (98) 142 și, respectiv, DH (98) 143); Având în vedere că, la 13 aprilie 2001, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 21 septembrie 2000, Declarații, după ce au luat act de informațiile furnizate de Guvernul Austria, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz.