- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 30 aprilie 2002
- Stat pârât
- AUT
- Concluzia
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt.
Tele 1 Privatfernsehgesellschaft MBH împotriva Austriei
Traducere în română Auto
Rezoluția ResDH(2002)37 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 septembrie 2000 (definită la 17 ianuarie 2001) în cauza Tele 1 Privatfernsehministers mbH împotriva Austriei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 30 aprilie 2002, cu ocazia reuniunii 792 a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 21 septembrie 2000 în cauza Tele 1 Privatfernsehges mbH și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție ; Reamintind că hotărârea Curții a devenit definitivă la 17 ianuarie 2001 în măsura în care, la acea dată, guvernul statului pârât a fost informat cu privire la respingerea cererii de trimitere în fața Marii Camere; Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 32240/96) adresată împotriva Austriei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la data de 2 iulie 1996 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de către societatea Tele 1 PrivatfernsehäbH, al cărei sediu este în Austria, și că Curtea,
sesizată cu privire la această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil faptul că aceasta se referă la refuzul de a acorda societății reclamante o licență pentru instalarea și gestionarea unui emitent de televiziune în regiunea vieneză, ceea ce aducea atingere dreptului său la libertatea de exprimare; întrucât, în hotărârea sa din 21 septembrie 2000, Curtea, în unanimitate: - a declarat că a avut loc o încălcare a art. 10 din Convenție în perioada cuprinsă între 30 noiembrie 1993 și 1 august 1996; - a declarat că … - a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească societății reclamante, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă, 200 000 de silingi austrieci pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că această sumă ar trebui să majoreze un interes simplu de 4% l - a respins pretențiile societății reclamante în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție; După ce a invitat guvernul din statul membru pârât să ia măsurile luate ca urmare a hotărârii din 21 septembrie 2000, având în vedere obligația pe care o avea de a se conforma Austriei în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție; Având în vedere că,
la examinarea acestei cauze de către Comitetul miniștrilor, guvernul statului pârât a reamintit că măsurile au fost deja adoptate pentru a evita noi încălcări similare celor constatate în prezenta cauză, în special în cauzele Informationverein Lentia și altele și Radio ABC împotriva Austriei (a se vedea Rezoluțiile DH (98) 142 și DH (98) 143) ; În conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză, guvernul statului pârât a plătit societății reclamante suma prevăzută în hotărârea din 21 septembrie 2000, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de Guvernanța Austriei, pe care și le-a îndeplinit în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.
Résolution ResDH(2002)37 relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme du 21 septembre 2000 (définitif le 17 janvier 2001) dans l’affaire Tele 1 Privatfernsehgesellschaft mbH contre l’Autriche (adoptée par le Comité des Ministres le 30 avril 2002, lors de la 792 e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 21 septembre 2000 dans l’affaire Tele 1 Privatfernsehgesellschaft mbH et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant que l’arrêt de la Cour est devenu définitif le 17 janvier 2001 dans la mesure où, à cette date, le gouvernement de l’Etat défendeur a été informé du rejet de la demande de renvoi devant la Grande Chambre ; Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 32240/96) dirigée contre l’Autriche, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 2 juillet 1996 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par la société Tele 1 Privatfernsehgesellschaft mbH, dont le siège est en Autriche, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2,
du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief concernant le refus d’octroyer à la société requérante une licence pour l’installation et la gestion d’un émetteur de télévision dans la région viennoise ce qui portait atteinte à son droit à la liberté d’expression ; Considérant que dans son arrêt du 21 septembre 2000 la Cour, à l’unanimité : - a dit qu’il y avait eu violation de l’article 10 de la Convention pendant la période entre le 30 novembre 1993 et le 1 er août 1996 ; - a dit qu’il n’y avait pas eu violation de l’article 10 de la Convention pendant la période entre le 1 er août 1996 et le 1 er juillet 1997 ; - a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser à la société requérante, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif, 200 000 schillings autrichiens au titre des frais et dépens et que ce montant serait à majorer d’un intérêt simple de 4% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement ; - a rejeté les prétentions de la société requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 21 septembre 2000,
eu égard à l’obligation qu’a l’Autriche de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l’examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l’Etat défendeur a rappelé que des mesures avaient déjà été adoptées pour éviter de nouvelles violations semblables à celles constatées dans la présente affaire, notamment dans les affaires Informationsverein Lentia et autres et Radio ABC contre l’Autriche (voir les Résolutions DH (98) 142 et DH (98) 143 respectivement) ; S’étant assuré que le 13 avril 2001, dans le délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la société requérante la somme prévue dans l’arrêt du 21 septembre 2000, Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de l’Autriche, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.